Reporter: Să creionăm, vă rog, principalele direcţii de activitate ale Biroului Judeţean pentru Romi. Iulian Preda: Principalele direcţii se ghidează după strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor aprobată prin Hotărâre de Guvern şi anume: sănătate, educaţie, locuinţe,locuri de muncă, cultură, securitate socială şi tot ceea ce ţine de viaţa comunităţilor de romi din judeţ. R: Această Hotărâre de Guvern reglementează cadrul legal, teoretic al integrării romilor în societate. Ce se întâmplă, practic ? IP: Hotărârea de Guvern 522 din aprilie 2006 a stabilit şi faptul ca lunar să se întâlnească în cadrul Instituţiei Prefectului grupul judeţean de lucru mixt pentru romi. Încercăm cu prilejul acestor întâlniri să cunoaştem problemele cu care se confruntă comunităţile de romi din judeţ, întrucât sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai romilor, primari, viceprimari, consilieri aleşi din rândul romilor, lideri, mediatori sanitari, reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate, care au atribuţii în problematica romilor, ONG-uri. Este un proces de durată şi sper ca în câţiva ani să nu ne mai întâlnim cu situaţiile cu care ne confruntăm acum. Este vorba de sărăcie, lipsa locurilor de muncă, condiţii precare de locuit şi nu în ultimul rând un flux migraţionist către Occident a cărui rezultate nefaste le cunoaştem cu toţii. R: În opinia dvs., situaţia infracţionalităţii romilor din Italia este una exploatată politic ? Fenomenul este unul exacerbat ? IP: Este clar că există deja un fenomen, exacerbat. Este adevărat,se pare că unii dintre romii din Italia fac unele răutaţi, însă, cred că ar trebui privită în ansamblu comunitatea românilor din Italia. Nu numai acei infractori de drept comun indiferent de etnie care îşi fac de cap. România este parte integrantă a Uniunii Europene, dar se pare că Europa a vrut să ne ia doar cu partea bună a lucrurilor. Suntem în Uniunea Europeană doar pentru interesul ei, pentru ca firmele occidentale să aibă piaţă de desfacere în România, să fie folosită mâna de lucru mai ieftină sau să ne fie luate resursele mai pe nimic. Uniunea Europeană nu vrea să înţeleagă că trebuie să ne ia cu nevoi cu tot. Până la urmă, oamenii aceştia sunt cetăţeni europeni, şi în această calitate Comunitatea Europeană are obligaţia de a face ceva pentru oamenii aflaţi în nevoie, fie că sunt italieni, francezi, români sau romi . Lucrurile ar trebui privite în ansamblu. Ar trebui creată o strategie prin realizarea unei infuzii financiare în Estul Europei, cu scopul clar de a rezolva o problemă. Nu se merge la cauză, ci doar la efect.Am impresia că nu se vrea rezolvarea problemei. Foarte multe proiecte finanţate cu bani europeni s-au concretizat în întâlniri, simpozioane şi seminarii pe la hoteluri de 5 stele unde se povestesc aceleaşi lucruri cunoscute şi arhicunoscute în loc să concretizăm ceva în ţigănii (termen folosit pentru zonele locuite de romi).Vă dau ca exemplu proiectele F.R.D.S. Fondul Român de Dezvoltare Socială. Aici au fost selectate două localitaţi din judeţ, fiind eligibile, au fost anunţate drept cîştigătoare de 10 luni, s-au organizat nişte întâlniri pe la Alba Iulia şi Călimaneşti dar nu s-a pus o piatră pe drumurile astea care trebuie reabilitate în proiect, iar statul plăteşte dobânzi la aceste credite din banii contribuabililor. R: Grupul judeţean mixt de lucru pentru romi s-a deplasat în vederea identificării şi rezolvării problemelor din teritoriu ? IP: Când am avut probleme la Târnava,Avrig sau în Mediaş ne-am deplasat la faţa locului , împreună cu toţi factorii implicaţi. După analiza situaţiei, problemele au fost rezolvate sau sunt în curs de rezolvare. Cu ceva vreme în urmă s-a pus problema lipsei de mediatori sanitari. După demersurile instituţiilor implicate, au fost instruite 26 de tinere din rândul etnicilor romi pentru a acoperi această nevoie şi pentru a intermedia relaţia dintre pacienţi şi medicii de familie, factor determinant în îmbunătăţirea asistenţei medicale în comunităţile de romi. De asemenea au fost angajaţi şi opt mediatori şcolari pentru îmbunătăţirea actului educaţional. Iată un exemplu de bună practică. R: Mai există abandon şcolar ? IP: Din nefericire, da. Dar facem eforturi şi pe acest segment. Anul acesta ne-am propus să sprijinim acest sector al educaţiei. S-a înfiinţat între timp şi Centru Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, care are în subordine mediatorii şcolari, liantul între comunitate şi şcoală. Sperăm să reuşim organizarea unui curs pentru instruirea altor potenţiali mediatori şcolari, pentru reducerea abandonului şcolar şi creşterea performanţei şcolare. De asemenea avem în vedere reconversia forţei de muncă în rândul romilor cu sprijinul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu. Este important că s-a creat cadrul legal, instituţionalizat pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă această etnie R: Primăriile din localităţile unde sunt concentrate aceste comunităţi au angajat căte un expert pe problemele romilor, aşa cum prevede legislaţia ? IP: Poţi să faci un lucru, sau te poţi eschiva uneori. Din păcate nu toţi primarii din localităţile cu comunităţi mari de romi au angajat experţi pentru romi. Noi permanent facem aceste demersuri, însă legea nu prevede şi o măsură coercitivă pentru cei care nu o aplică şi atunci se perpetuează nişte situaţii neplăcute. Dacă nu avem informaţii din judeţ trimise de către aceşti experţi, este foarte dificil să identificăm problemele. Am umblat prin multe localitaţi din judeţ şi am vazut cum trăiesc comunităţile. Acum se derulează un proiect al Agenţiei Naţionale pentru Romi, finanţat din fonduri structurale, în care este cuprins şi judeţul Sibiu. Prin intermediul acestui proiect vor fi angajaţi cinci experţi romi. Într-o primă fază am selectat 7 localităţi. Beneficiul este că localităţile respective nu vor plăti salariul acestui expert timp de doi ani, iar dotarea spaţiului va fi şi ea finanţată. După cei doi ani, Primăria este obligată să plătească salariul expertului care contribiue la aplicarea strategiei pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor. Avantajul este că vom putea ajuta mult mai bine oamenii din localităţile respective. R: Oficial, câţi romi are judeţul Sibiu ? IP: 17.125 de romi în 2002. Însă nu este cifra reală, pentru că multe din localităţi au un număr foarte mic de romi declaraţi. Nu sunt obligaţi să se declare romi. Cert este faptul că judeţul Sibiu este cunoscut ca fiind al doilea judeţ din România ca număr de romi, estimîndu-se o cifră între 60 de mii şi 80 de mii. R: Căsătoriile timpurii se mai practică ? IP: Era o practică tradiţională în comunităţile de căldărari. R: S-a mai ameliorat situaţia? IP: Din câte cunosc eu, da. Am avut nenumărate discuţii pe această temă. Lumea evoluează. Chiar dacă se mai fac anumite înţelegeri între familii, căsătoriile în sine nu se consumă decât după vârsta de 16 ani. Oamenii au înţeles că este un păcat, dar şi o maltratare a acestor copii. Protecţia Copilului a avut numeroase intervenţii pe această temă. Sunt convins că în câţiva ani vom vorbi din amintiri despre astfel de practici.
