Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a lansat, de curând, o hartă interactivă cu zonele vizate de risc seismic, care vine atât în sprijinul cetățenilor, cât și al autorităților locale pentru a accesa fonduri pentru consolidări.
Harta interactivă poate fi accesată pe pagina Ministerului Dezvoltării la https://www.mdlpa.ro/subarticles/8/hartariscseismic.
Cum este poziționat Sibiul în contextul noii hărți
„Mare parte a teritoriului țării este considerată eligibilă pe această legislație pe care o avem în România. Practic 2.681 de UAT-uri, care reprezintă 80% din teritoriul țării, sunt eligibile pentru a fi finanțate în aceste programe derulate de Ministerul Dezvoltării. Sunt eligibile UAT-urile care au o valoare de vârf a accelerației terenului de cel puțin 0,15 G.
Este o unitate de măsură folosită de către specialiști, respectiv de la 0,15 în sus până la 0,40, cum vedeți în zona Vrancea, de exemplu. Acolo unde este albastru închis este 0,40. Această eligibilitate a fost inițial prevăzută pentru 0,20. În urma cutremurelor care au fost în Gorj, acum doi ani de zile (n.red. – replici care s-au resimțit și în județul Sibiu), unde au apărut probleme la clădiri, în zone care inițial nu erau considerate eligibile – a fost oarecum, dacă vă aduceți aminte, o surpriză și pentru specialiști, s-au produs cutremure care au avut ca și urmări fisuri pe clădiri, pe școli, pe biserici – și atunci această eligibilitate s-a extins de la 0,20 și la 0,15”, susține Cseke Attila, ministrul Dezvoltării și Lucrărilor Publice.

Standardele privind Accelerația terenului (G) în noua hartă:
0.40 G
0.35 G
0.30 G
0.25 G
0.20 G
0.15 G
0.10 G
Din acest punct de vedere, în noua hartă, județul Sibiu este prevăzut cu accelerația terenului de 0.20 G. Acest lucru înseamnă că județul Sibiu se află într-o zonă în care cutremurele au o intensitate mai redusă. Cutremurele cu intensitatea cea mai mare au loc în județele care figurează cu accelerația terenului (G) 0.40 G, adică zona Vrancei, epicentrul cutremurelor din România.
Prefectul de Sibiu și primarii din județ puși la treabă
„În urma publicării acestei hărți interactive, vom comunica și cu toți prefecții din țară, defalcat pentru fiecare județ, toate unitățile administrativ-teritoriale, localitățile care sunt eligibile pe aceste programe de risc seismic, astfel încât nu numai prin această hartă interactivă, care e accesibilă pentru oricine, dar și prin comunicare oficială, toate UAT-urile și toți primarii să știe că au această posibilitate. Guvernul a creat instrumente de finanțare pentru siguranța seismică, este responsabilitatea autorităților locale să aducă documentația necesară pentru proiecte mature care pot fi finanțate”, a subliniat Cseke Attila.
El a amintit că există cinci programe la MDLPA pe consolidarea de risc seismic, cu anumite diferențe între ele, fiind vizate școli, spitale, instituții publice. În cadrul Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, au fost semnate 66 de contracte de finanțare, în valoare de 1.126.198.835 de lei, dintre care șapte, în valoare de 258.497.594,34 de lei, pentru blocuri de locuințe.
Prin Programul național de investiții „Școli sigure și sănătoase” au fost semnate 30 de contracte de finanțare, în valoare totală de 845.218.081,52 lei, iar prin Programul național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino”, au fost semnate două contracte de finanțare, în valoare totală de 15.370.151,27 de lei.
Suplimentar, din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Dezvoltării finanțează consolidarea a 39 blocuri de locuințe și 165 clădiri publice, potrivit datelor MDLPA.
Cutremure în 2025 în România
Ultimul cutremur cu magnitudinea 3,6 s-a produs, marți seara, la ora 16:13, în județul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a avut loc la adâncimea de 133,6 kilometri, în apropierea următoarelor orașe: 51 km vest de Focșani, 58 km nord-vest de Buzău, 64 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 72 km est de Brașov și 85 km nord-est de Ploiești. În 2025, în România s-au produs 22 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2,1 și 3,9. Cel mai important cutremur din 2024, cu o magnitudine de 5,4 grade, a avut loc în județul Buzău în data de 16 septembrie.

Situația în județul Sibiu
Județul Sibiu se află în apropierea zonei seismice Făgăraș – Câmpulung, situată în partea de răsărit a Carpatilor Meridionali. Această zonă este caracterizată de șocuri ce pot ajunge până la Mw ~6.5, cele mai puternice cutremure de suprafață înregistrate pe teritoriul României. Ultimul cutremur major s-a produs pe 16 ianuarie 1916 (Mw=6.4) și a fost urmat de o activitate de replici destul ridicată.
O altă zonă seismică care poate afecta oraşul Sibiu este zona Vrancea. În cazul cutremurelor vrâncene puternice de adâncime, intensitatea observată în Sibiu a fost de VI grade, susţin specialiştii INCDFP Bucureşti. În regiunea județului Sibiu sunt instalate 4 stații seimice, una dintre acestea fiind chiar în apropierea orașului Sibiu. Per total, în ţară există 170 de staţii seismice.
Istoria cutremurelor în judeţul Sibiu
De-a lungul timpului, judeţul Sibiu nu a fost ferit de cutremure. Unele cu magnitutidine şi intensitatea mai mare, iar alte aproape care nu au fost resimţite de sibieni. Conform datelor din Catalogul Romplus al INCDFP, în regiunea Sibiu s-au produs cutremure cu magnitudini mici. În ultimii 12 ani, în județul Sibiu s-au produs 5 cutremure cu o intensitate ce a variat între 4.2 și 5.4. Replici cutremurelor s-au simțit în județul Sibiu, însă fără a produce victime și pagube materiale.
Iată cele mai importante cutremure cu magnitudine ≥ 3 produse în regiunea Sibiu:
– 1984, 16 mai, magnitudine 3.4 Mw, adâncime 15 km;
– 1984, 20 mai, magnitudine 3.0 Mw, adâncime 15 km;
– 1923, 5 iulie, magnitudine 3.5 Mw, adâncime estimată 10 km.
De asemenea, conform datelor istorice, în catalog sunt menționate și cutremurele din:
– 1550, 26 octombrie, produs în apropierea oraşului Sibiu, cu magnitudine estimată de 6.5 Mw;
– 1569, 17 august, magnitudine estimată de 6.4 Mw;
– 1571, 10 aprilie, magnitudine estimată de 6.5 Mw;
– 1590, 10 august, magnitudine estimată de 6.5 Mw;
– 1793, 8 decembrie, magnitudine estimată de 6.2 Mw;
– 1826, 16 octombrie, magnitudine estimată de 5.5 Mw;
– 1832, 19 februarie, magnitudine estimată de 5.6 Mw.
Trebuie menţionat că diferența dintre magnitudinea și intensitatea unui cutremur este că magnitudinea este o valoare determinată cu ajutorul înregistrărilor seismometrelor și exprimă cantitatea de energie eliberată. În timp ce intensitatea este determinată pe baza observațiilor efectelor cutremurului asupra oamenilor, clădirilor sau suprafeței pământului. Pentru un cutremur magnitudinea este aceeași/invariabilă, însă intensitățile sunt diferite, în locații diferite.