Aproape 150.000 de muncitori din afara UE lucrează legal în România, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări. Numărul e cu 47% mai mare decât în 2024, România devenind o țară tot mai atractivă pentru lucrătorii din țările non UE.
Conform datelor aferente anului 2025, aproximativ o treime dintre aceștia au fost din Nepal (52363), alte țări din clasament fiind Sri Lanka (26461), India (12842), Turcia (9163) și Bangladesh (8073).
Cei mai mulți dintre muncitorii străini sunt manipulanți de mărfuri, curieri sau lucrează în construcții, HoReCa și industrie.
Nepal, Sri Lanka și Turcia în topul țării de origine a solicitanților
La Sibiu, până la sfârșitul lunii iulie 2026, Biroul local pentru Imigrări a emis 2677 de permise de ședere temporară pentru cetățeni străini proveniți din statele terțe. Cei mai mulți vin din Nepal (807), Sri Lanka (380), India (354), Turcia (321) și Bangladesh (107). Acestora li se adaugă 648 avize de muncă pentru cetățeni străini.
Tendința se încadrează în trendul național, dacă ținem cont că în România, din cei aproape 150.000 imigranți, 52363 au ca țară de origine Nepalul, 26461 Sri Lanka și la mică distanță între ele India (12842), Turcia (9163) și Bangladesh (8073).
Ca evoluție a ultimilor 3 ani în Sibiu, Nepal și Sri Lanka domină topul, urmate cu mici variații de India, Turcia și Bangladesh. Dacă anul 2024 a înregistrat un număr considerabil de imigranți la nivelul județului Sibiu (4161), următorul an au optat pentru Sibiu doar 3148 de persoane, pentru ca 2026, în prima jumătate a anului să fie emise peste 2000 de permise de ședere temporară.
În ceea ce privește scopul pentru care aceștia își stabilesc reședința în județul Sibiu, potrivit Biroului pentru Imigrări, la sfârșitul lunii iunie ponderea cea mai mare o aveau străinii veniți în scop de muncă (2093 persoane), urmată de străinii căsătoriți cu cetățeni români (208) și cei veniți în scop de studii (56).
În cursul acestui an au fost trimiși acasă 8 imigranți (cu decizie de returnare), care se aflau în ședere ilegală.
În alegerea străinilor primează oferta cea mai avantajoasă
Sibiul se încadrează tot mai mult în ultimii ani între opțiunile străinilor de a lucra într-o zonă care să îi avantajeze. Pe de o parte, dezvoltarea economică a județului și, implicit, salariile, sunt atractive. Pe de altă parte, stabilitatea locului de muncă reprezintă un alt factor important.
Majoritatea covârșitoare a acestor persoane, în jur de 93%, se află la vârsta activă, între 18 și 64 de ani, iar structura pe gen este una dezechilibrată: aproximativ trei sferturi sunt bărbați, concentrați în special în domenii precum construcțiile și industria, în timp ce femeile sunt tot mai prezente în HoReCa, servicii și zona de îngrijire. Domenii care, între altele, sunt destul de bine dezvoltate în Sibiu. Însă, desigur, fiindcă piața muncii este într-o continuă dinamică, cererea și oferta fiind principalul factor al acestei dinamici, în alegerea străinilor primează oferta cea mai avantajoasă.
Cauzele pentru care unii dintre aceste persoane sunt trimise acasă, sunt: nedeclararea schimbării reședinței de către cetățenii străini și / sau nerespectarea de către angajator a dispozițiilor legale conform cărora străinii trebuie angajați pe aceleași funcții pentru care au obținut avizul de muncă.
De ce unii dintre străini aleg să plece din Sibiu
Între motivele principale pentru care străinii părăsesc Sibiul sunt persoanele care nu se acomodează cu orașul și oamenii de aici. Totuși, cei care pleacă sunt studenții care se întorc acasă sau vor să profeseze în alte țări și angajații care găsesc oferte mai bune de lucru. Cei mai mulți care pleacă provin din statele terțe.
Nu există vreun element sau vreun motiv bine întemeiat de a părăsi județul în afară de migrația forței de muncă influențată de piața cererii și ofertei unde primează întotdeauna oferta cea mai avantajoasă. Biroul pentru Imigrări al județului Sibiu ține evidența numărului de străini aflați în județ, nu și al celor care părăsesc zona de competență pentru a pleca spre alte locuri din România sau spațiul Schengen.
O migrație total diferită de cea „tradițională”
Peisajul migrației din România a suferit transformări semnificative în ultimii ani, trecând de la o țară predominant de emigrare la una caracterizată de fluxuri de imigrație în creștere, în special din țări non-Uniunea Europeană (UE) (OCDE, 2025; CES, 2024). După decenii de balanță a migrației negativă, datele recente indică o rată pozitivă a migrației nete începând cu 2022, reflectând atât creșterea fluxurilor de lucrători străini, cât și revenirea treptată a cetățenilor români în urma pandemiei de COVID-19 și îmbunătățirea oportunităților interne
(BNR, 2025), potrivit Raportului Consiliului Economic și Social pe anul 2025.
Profilul ţărilor de origine este, astfel, foarte diferit faţă de migraţia tradiţională: nu mai predomină state cu legături istorice, culturale sau diplomatice puternice cu România, ci naţiuni asiatice cu care România nu are relaţii vechi sau comunităţi bine stabilite. Acesta nu este un fenomen alimentat de migraţie istorică sau reîntregire familială, ci de cererea simultană de muncă ieftină și deschiderea sistemului român de imigraţie către lucrători non-UE, inclusiv prin absenţa unor praguri stricte de competenţe profesionale (OECD, 2025a; IGI, 2025).
Angajarea e caracteristica dominantă
De asemenea, legăturile culturale, economice sau diplomatice cu ţările asiatice dominante în acest val migrator sunt relativ slabe: nu există comunități mari deja stabilite, tradiţii de migraţie sau reţele economice consolidate. Aceasta sugerează că mecanismul principal al recrutării este pur economic — companiile româneşti angajează masiv din Asia pentru a suplini lipsa de forţă de muncă, fără a se baza pe fluxuri migratorii deja integrate sau pe relaţii istorice.
În plus, dacă în trecut reîntregirea familiei reprezenta un motiv substanțial pentru permisele de şedere, datele recente arată că ponderea acestui motiv a scăzut considerabil, în contrast cu angajarea, care rămâne dominantă.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
