„Încercăm să-i învăţăm pe studenţi să fie mai buni decât ei înşişi, şi nu decât alţii”

Reporter: Ce-nseamnă Ca­tedra de Comunicare şi Relaţii Publice? Ioana Creţu: Catedra de Co­municare şi Relaţii Publice este puţin mai tânără decât Catedra de Jurnalism şi Filosofie. A fost înfiinţată abia în 2002 şi a primit acreditarea în 2008. Acest lucru ne permite ca de anul acesta să legăm, în continuarea studiilor Bologna, şi ciclul de masterat. Pe lângă masteratele vechi de Comunicare şi Publicitate, Publicitate şi Brand şi Jurnalism Tematic, vom avea din această toamnă şi specializarea Managementul Relaţiilor Publice. În ceea ce priveşte componenţa acestei Catedre, vorbim de cadre tinere. Studenţii noştri doresc să-şi continue cel de-al doilea ciclu, cel de master în domeniu, şi pentru asta le oferim acest ultim tip de master. Rep.: Există o migrare de la o specializare la alta? I.C.: Absolut. În ceea ce priveşte, de pildă, celelalte două tipuri de master Comunicare şi Publicitate şi Publicitate şi Brand, interesul este foarte mare pentru aceste domenii. Oricine care a terminat o facultate de profil, şi de la noi şi din ţară, şi doreşte să meargă în această direcţie, este binevenit. Cel mai solicitat se pare că este masterul în Managementul Relaţiilor Publice. Rep.: Care sunt colaborările de tip Erasmus cu partenerii externi? I.C.: Parteneriatul Erasmus constă în mobilităţi studenţeşti şi ale cadrelor didactice. Am avut studenţi care au plecat pentru un semestru sau chiar două la universităţile partenere. Cea mai veche colaborare, aflată în al treilea an, este cea cu Universitatea „Michel de Montagne” din Bordeaux, Franţa. Mai avem alte două colaborări destul de vechi, una este cu Universitatea „Paris Londron” din Salzburg, Austria şi două cu Germania, fiind vorba aici de facultăţile de jurnalism din Mittweida şi Magdeburg. Unele chiar mai noi, de anul acesta sunt cu universităţi din Belgia pe studii de master, cu Olanda, Slovacia şi Polonia. „Dumnezeu este iluminarea mea” Rep.: Ce-nseamnă realmente, d-le Lucian Grozea, dezideratul pe care Facultatea de Jurnalistică din Sibiu şi l-a propus? Lucian Grozea: Înseamnă să-i învăţăm pe studenţi să fie mai buni decât ei înşişi şi nu decât alţii. După ce îşi pot dovedi şi pot pune în practică această dorinţă a noastră, să se dezvolte în acelaşi timp, în momentul absolvirii, res­ponsabilitatea socială, civică şi cotidiană. Aceasta ar trebui să fie dorinţa unei şcoli din secolul XXI. Fireşte că încerci să sădeşti ceea ce este bun şi ai grijă să fie acea creştere intelectuală şi morală, dar te interesează, în calitate de cadru didactic, nu să fie un produs de muzeu sau de vitrină, ci unul implicat în social şi în societate. Rep.: Cum este adaptarea între cele două sisteme, cel clasic şi actualul Bologna, adică studiile de licenţă de trei ani? L.G.: În sistemul clasic şcoala a oferit două programe de masterat Jurnalism şi Relaţii Publice şi Comunicare şi Publicitate. În aşa numita reconversie profesională sunt aşteptaţi studenţi de la celelalte facultăţi. În sistemul Bologna, care merge pe domeniul ªtiinţele Comunicării, masa mare ar trebui formată din studenţii noştri. Sistemul Bologna este unul nelămurit pentru România şi cred că şi pentru Europa. Nu cu o tuşă maliţioasă, am constatat faptul că este o diferenţă între nivelul de pregătire al studenţilor cu patru ani, în raport cu cei care urmează doar trei ani. Aceasta este şi opinia colegilor mei. Nu este adus fructul la maturitate în cei trei ani pe care-i presupune sistemul Bologna. Rep.: În aceste condiţii ne-am putea întoarce la sistemul clasic? L.G.: Nu avem reglementările legislative, şi anume obligativitatea celor doi ani. De pildă, cel mai ispititor, în opinia mea, este do­meniul publicităţii. Aceasta este faţa societăţii, ecranarea, proiectarea dorinţelor noastre împlinite sau neîmplinite într-un cer oglindit din noi în exterior. Putem oricând să depunem un dosar pentru a înfiinţa o secţie de publicitate. În nomenclator însă, cel care activează în publicitate este încadrat doar cu studii medii, prin urmare nu va putea fi remunerat pentru studii superioare. Aici este neîmplinirea legislativă. Specializarea Jurnalism a fost acreditată în 1999 Rep.: Când a fost înfiinţată şi acreditată catedra de Jurnalism şi Filosofie, d-nă Rodica Pascu? Rodica Pascu: Practic, această catedră de Jurnalism şi Filosofie este nucleul actualei Facultăţi de Jurnalistică. În anul 1993 existau doar doi titulari, şi apoi a crescut în mod firesc. Specializarea Jurnalism a fost acreditată în 1999, după ce au absolvit trei promoţii. A fost reacreditată în noul sistem ARACIS, anul trecut. Specializarea Filosofie a intrat în componenţa catedrei de Jurnalism. Am avut două promoţii de absolvenţi, din păcate numărul celor care au dorit să opteze pentru această specializare a fost mult prea mic pentru a putea continua cu această specializare. Rep.: Ce se va întâmpla cu această specializare? R.P.: Vom vedea după admi­terea care va avea loc în lunile iulie şi septembrie. Continuarea presupune un număr de cel puţin 20 de absolvenţi de liceu dornici să urmeze această specializare. Rep.: Care sunt programele de master aferente acestei catedre? R.P.: Sunt două masterate, şi anume Comunicare şi Publicitate adresat absolvenţilor cu studii de licenţă de patru ani, care doresc să se specializeze în acest domeniu. Aş vrea să remarc faptul că an de an am avut absolvenţi de-ai noştri, dar mai ales ai altor facultăţi, respectiv specializări. Celălalt masterat este adresat în special absolvenţilor de studii de licenţă de trei ani, dar nu numai. (D.L.)