Directorul AJOFM Sibiu, Cosmin Roșu, explică pentru Sibiu 100% de ce județul Sibiu se menține sub media națională la șomaj, cu o rată între 2-3%, dar are aproape 6.000 de șomeri în evidențe, dintre care jumătate nu au nici 4 clase. Acesta vorbește despre creșterea numărului de șomeri după schimbarea legislației, despre blocajul angajaților de peste 50 de ani și despre lipsa concedierilor colective masive.

„Suntem sub media pe țară. Puțin, dar sub media pe țară”

Sibiul nu se poate compara cu județele puternic industrializate, spune Cosmin Roșu, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Sibiu. „În ultimii 10 ani, probabil că nu stăm la fel de bine la rata șomajului comparativ cu alte județe mai industrializate. Poate Iașiul stă mai bine, poate Timișoara, poate Bihorul, sigur Ilfovul, Bucureștiul. Dacă vorbim de forța industrială, nu ne putem bate cu Prahova, care are rafinării și turism. Nu ne putem compara nici cu Clujul, nici cu Iașiul, nici cu Timișoara, pentru că sunt județe cu 40% mai mari ca populație, suprafață și număr de localități. Comparația ar fi pe situații similare”, a declarat Roșu.

Cu toate acestea, la rata de ocupare, Sibiul stă bine. „Suntem sub media pe țară. Puțin, dar sub media pe țară. Mai exact, în medie avem între 10 și 30% sub media pe țară, de ani de zile. Nu suntem nici în situația unor județe care au fost la 1% șomaj. Noi ne-am împărțit între 2 și 3%”, explică directorul AJOFM.

De ce a crescut numărul șomerilor

Numărul șomerilor a crescut în ultimul an, însă nu din cauza concedierilor masive, ci a schimbării legislative. „Numărul de șomeri a crescut pentru că s-a schimbat legislația și a crescut numărul categoriilor eligibile. Pentru a putea fi în conformitate cu prevederile legii, aceste categorii s-au înregistrat la noi. Au crescut cu câteva sute. Avem și fluctuațiile când vin absolvenții, care se înregistrează în fiecare an. Undeva în jur de o treime dintre absolvenți se înregistrează la noi, iar dacă nu urmează o nouă formă de învățământ, primesc o indemnizație valabilă timp de șase luni”, a spus Cosmin Roșu.

5.947 de șomeri în Sibiu. Jumătate sub 4 clase

La acest moment, AJOFM Sibiu are în evidențe 5.947 de șomeri. Doar 1.073 sunt indemnizați, restul de 4.800 fiind în proporție de 99% beneficiari de Venit Minim de Incluziune (VMI).Structura pe vârste arată dezechilibrul pieței: 900 au sub 25 de ani, 1.250 au între 30 și 39 de ani, 750 au între 50 și 55 de ani, 1.200 au peste 55 de ani, 2.510 au învățământ primar și fără studii. „Adică cei mai mulți sunt sub patru clase. Ei reprezintă aproape jumătate din numărul șomerilor”, subliniază Roșu.

Șomerii peste 50 de ani își găsesc cel mai greu de muncă

Șomerii peste 50 de ani sunt foarte greu de angajat. Cu toate că angajatorii se plâng că oamenii nu au experiență, nu vor unul care e în prag de pensie. Nu investesc într-un angajat de genul acesta decât dacă n-au de ales. Dacă găsește pe cineva de 30-40 de ani, gata specializat, calificat, cu experiență, oricine și l-ar dori pe acela.

Directorul AJOFM a dat și exemplul din mediul privat: „Eu am o firmă privată cu 10 angajați și vreau să dau afară 2, că nu mai am de lucru. Pe care îi dau afară, dacă toți sunt corecți? Pe cei care mai au un an-doi până la pensie. Și zici: Tu mai stai un an în șomaj, după aceea te duci în pensie. Sau zici: Tu ești mai aproape de pensie, colegul tău are doi copii în școală. Eu nu spun neapărat că așa se întâmplă. Eu mă gândesc că așa s-ar întâmpla. Sunt situații care se întâmplă în practică”.

Fără concedieri colective masive la Sibiu

Sibiul nu a avut concedieri colective masive în ultimii doi ani. „Am avut un ritm de concedieri colective similar cu anii anteriori. Au fost puseuri când se închidea o secție de producție cu 30-40 de oameni. Dar nu am avut concedieri cum s-au întâmplat la Galați sau Constanța. Permanent a fost un echilibru între locurile de muncă disponibile și persoanele care rămân fără un loc de muncă.”

La Sibiu, permanent a fost un echilibru între locurile de muncă disponibile pe piață și persoanele care rămân fără un loc de muncă. Singurul val mai mare a venit din industria jocurilor de noroc, după închiderea sălilor din orașe. „Dar chiar dacă numărul total părea destul de mare, la nivelul sutelor de angajați, aceștia erau repartizați pe mai multe firme. La nivel de municipiu aveau cinci oameni, la Mediaș doi, de exemplu. Deci, per total, am avut o firmă care, nu știu, mi se pare că a indisponiblizat cei mai mulți angajați, care cred că erau zece, dacă nu mă înșel. Și etapizat, în funcție de cum închideau sălile respective. Deci, suna de speriat la început, că uite, ăștia dau afară 200 de oameni! Dar de fapt, la mine, în județ, erau 8 sau 12, de exemplu, și nu erau dați în șomaj toți deodată”, a mai spus Cosmin Roșu.

Concedierile colective. Ce se întâmplă cu oamenii dați afară și de ce unii șomeri nu vor să se angajeze

Orice angajator are obligația legală să anunțe locurile vacante la AJOFM, iar în cazul concedierilor colective, agenția intervine direct pentru a oferi sprijin. În Sibiu, mai puțin de jumătate dintre cei anunțați inițial pe listele de concediere ajung efectiv în șomaj, spune directorul AJOFM Sibiu, Cosmin Roșu.

Acesta vorbește și despre cele două categorii de șomeri și despre locurile de muncă disponibile. Orice loc de muncă vacant trebuie anunțat la AJOFM Sibiu, conform legii. „Orice angajator are obligația legală, conform articolului 10 din Legea 76, să comunice locurile de muncă vacante. Care pot fi de două feluri: nou înființate sau vacantate în urma plecării unor persoane”, explică directorul AJOFM Sibiu, Cosmin Roșu.

În cazul concedierilor, regula este diferită. Obligația de a anunța AJOFM intervine doar la concedierile colective, adică atunci când sunt dați afară peste 50 de persoane sau un număr mare raportat la totalul angajaților. „Dacă sunt angajatori care dau afară 7 oameni, acela nu are nicio obligație legală, pentru că nu e concediere colectivă. Și ne anunță pentru că are nevoie de suport, de sprijin”, spune directorul AJOFM Sibiu.

Serviciile de preconcediere. Cum intervine AJOFM în procesul disponibilizărilor colective

Atunci când o firmă anunță o concediere colectivă, AJOFM Sibiu începe serviciile de preconcediere. „Am lucrat ultima dată cu o societate unde am avut 42 de persoane. Am luat legătura cu angajatorul, au mers colegii mei acolo, că e mai simplu să le explice oamenilor ce drepturi au în urma concedierii, ce documente trebuie să ajungă la noi și de ce servicii pot beneficia”, povestește directorul. Numărul real al celor care ajung în șomaj este însă mult mai mic decât cel anunțat inițial. „Între etapa 1 și etapa 2, angajatorii scad numărul de la 42, pentru că unii își găsesc în altă parte. Am avut și situații în care am pus direct în legătură angajatorii pe care îi avem în evidență și care căutau marochineri, de pildă, cu cei care desființau locuri și căutau astfel de muncitori. La noi media este sub jumătate din cei pe care îi pun firmele pe lista inițială de concediere colectivă. Din jumătate și-au mai găsit și ei de lucru în mod independent și doar un număr mic a ajuns în șomaj.”

Două tipuri de șomeri

Profilul șomerului care și-a pierdut locul după ani de muncă este diferit de cel al beneficiarului de ajutor social. „Șomerii care vin în urma unor activități de un an, doi, trei într-un loc de muncă care se desființează, sunt cam pe același profil. Oameni care sunt învățați să meargă la serviciu, care au o familie de întreținut și care sunt disponibili să înceapă de mâine în alt loc de muncă. Sunt unii mai selectivi, dar sunt și persoane care spun: Nu mă interesează, orice, numai să fie de lucru”, explică Roșu.

A doua categorie ridică însă probleme. „A doua categorie, șomerii neindemnizați, beneficiarii de venit minim de incluziune, sunt persoane care nu au loc de muncă, dar nu prea și-ar dori foarte repede un loc de muncă. Pentru că au o formă de sprijin din partea statului. Cei care au peste 40 de ani și care sunt asistați sociali de peste 20 de ani, de pe la 18 ani, e greu să spui că și-ar dori mâine să meargă la serviciu. Pentru că au avut șansa în ultimii 20 de ani să tot meargă la serviciu”.

Unde sunt locurile de muncă la Sibiu

Locurile vacante se schimbă zilnic și există în toate domeniile, cu fluctuații sezoniere. „A fost o perioadă la începutul verii în care HoReCa era cu locuri foarte multe disponibile, erau probabil joburi sezoniere. Sunt mai puține locuri de muncă întotdeauna în decembrie și ianuarie. Este o perioadă de final de an, început de an, în care toată lumea își face planuri, calcule, și atunci nu se prea fac angajări. În rest, profilul este cam la fel. Domeniul construcțiilor, care era teoretic sezonier, acum nu mai e întotdeauna sezonier.

Numărul de locuri disponibile este cam același în toate lunile anului, cu excepția lui decembrie și ianuarie. Dacă găsești oameni buni, îi iei și le dai de lucru și iarna”, adaugă directorul AJOFM.

Pentru a ajunge la șomerii greu angajabili, AJOFM Sibiu pregătește caravane în localități

„Avem diferite campanii pe care le desfășurăm, inclusiv în cadrul primăriilor. Mergem aproape de ei și vom mai merge. Vom avea acum niște fonduri europene prin care vom face niște caravane în care să mergem cu echipe mixte: recrutori, angajatori. Am mai avut mini-burse ale locurilor de muncă în teritoriu. Unii s-au angajat”, a conchis Cosmin Roșu.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI