20.2 C
Sibiu
joi, iunie 30, 2022

Planul de Mobilitate: Propuneri de o importanță majoră pentru Sibiu – pasaje, promenade, parcări și piste de biciclete

Cele mai citite
banner continental
banner continental
banner continental

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă nu este un moft, ci reprezintă un document extrem de important pentru strategia de investiții și dezvoltare a orașului în următorii ani. Poate reprezenta o carte de căpătâi pentru primărie, după PUG-ul ce se elaborează în prezent.

Multă lume știe că un plan de mobilitate a mai fost realizat în Sibiu în urmă cu câțiva ani și, teoretic, acesta ar fi trebuit să fie suficient și eficient. Administrația sibiană a ales să-l actualizeze și, în cele din urmă, credem că decizia că este una utilă, deoarece realitatea urbană s-a schimbat mult din 2016.
Noul Plan de Mobilitate Urbană Durabilă al Sibiului are câteva caracteristici și se diferențiază de cel anterior prin câteva elemente esențiale, dar în același timp confirmă o bună parte din concluziile celui realizat de Metroul SA și Traffix Gmbh.
În primul rând, noul plan pare mult mai bine detaliat și are o mulțime de elemente mult mai profund analizate, referitoare la trafic, la obiceiurile de transport ale sibienilor, la timpii necesari pentru deplasare.
În al doilea rând, propunerile de dezvoltare sunt mult mai aplicate pentru nevoile orașului, conținând în același timp observații critice referitoare la implementarea unor măsuri recomandate de planul anterior.
În al treilea rând, viziunea pe care o propune noul PMUD pare mult mai coerentă și țintește o dezvoltare unitară a mobilității din municipiul Sibiu în corelare cu transportul din zona metropolitană.
Încercăm să abordăm pe scurt elementele sesizate în PMUD 2022, pentru a face mai ușoară parcurgerea acestora.
Principalele concluzii regăsite în PMUD:
– Orașul stimulează în prezent deplasarea cu automobilele personale, care aglomerează tot mai mult rețeaua stradală, crescând și poluarea, odată cu creșterea timpului de deplasare.
– Nu există prea multe măsuri de stimulare a transportului alternativ: transportul în comun are numeroase deficiențe, care îi determină pe sibieni să îl evite, transportul cu bicicleta nu este prea mult încurajat, din cauza lipsei de infrastructură sigură.
– Rețelele de transport în comun cu localitățile perimetrale sunt inexistente și contribuie și mai mult la utilizarea de autoturismelor personale de către navetiști.
Concluzii mobilitate auto:

  • Conform anchetelor de trafic realizate în timpul orelor de vârf 42% din călătorii au ca
banner FITS
banner FITS
banner FITS
banner continental

destinație locul de muncă;

  • Numărul mediu de pasageri este de 1,5/automobil;
  • Procent de navetiști 63.2%;
  • Traficul tranzitoriu este redus datorită prezenței autostrăzii de centură (A1);
  • Cele mai tranzitate penetrații sunt: Strada Grigore Ionescu (Cisnădie – Cart. Arhitecților), Strada Sibiului (Șelimbăr), Calea Șurii Mari, Șoseaua Alba Iulia, Strada Podului.

Concluzii sistem de transport în comun
Rețeaua TURSIB deservește peste 200.000 de locuitori pe o suprafață de 121 km2;
Cota modală în prezent pentru transportul public este de 27,66%, conform datelor de trafic și din analiza datelor de transport provenite de la operator, ușor mai mare față de PMUD I.
Procentul scăzut al cotei modale poate fi pus pe seama creșterii constante a gradului de motorizare, prezentă la nivelul municipiului, cetățenii orașului preferând să folosească alte mijloace de deplasare, de regulă autoturismele proprii.
În urma desfășurării interviurilor, 54% dintre respondenți sunt nemultumiți de calitatea serviciului de transport public la nivelul municipiului Sibiu, fapt ce încurajează folosirea altor moduri de transport.(n.r. – chestionarele au fost făcute înainte de intrarea în trafic a noilor autobuze CNG și a Liniei Verzi).
Tursib are 40 dintre autobuze mai vechi de 14 ani, au un consum foarte mare de carburant, fiind poluante și neeconomice.
99,07% din capacitatea de transport Tursib este operata cu autobuze diesel și doar 63,03% din capacitatea de transport este încadrata în normele de poluare EURO6.
Flota transportului public prezintă în proporție de 36% autobuze cu durata de viață depașită (cu durate între 6 și 19 ani peste durata de viață recomandată).
Principalele probleme observate la Tursib sunt:
lipsa mijloacelor de achiziție bilet (în 89,8% din cazuri), lipsa unei hărți cu traseele (în 72% din cazuri), lipsa băncilor și a unui spațiu acoperit (în 63,5% din cazuri).
Stațiile cu cele mai mari deficite se întâlnesc în cartierul Gușterița, Viile Sibiului, Zona Nord-Vest, Zona Industrială de Nord-Vest, Turnișor, Valea Aurie, Zona Industrială Est, acestea obținând un punctaj maxim de 2, cu excepția stațiilor SNR Rulmenți, Phoenix M.P.1., Brandl 1, Transcom 1, Magnolia, care prezintă un punctaj mediu.
– O problemă este poziția și delimitarea stațiilor, majoritatea fiind amplasate pe trotuar, ocupând spațiile destinate circulației pietonilor, creându-se conflicte în fluxul normal de circulație.
–  14% dintre respondenți consideră că în stațiile de așteptare lipsesc informații privind traseele, orarul, timpii de așteptare, etc, iar 12% dintre cei intervievați consideră că stațiile nu sunt modernizate.
 lipsa culoarelor dedicate (32% dintre respondenți) și infrastructură rutieră/căi de rulare necorespunzătoare (26%).
Chestionarul a conținut și o întrebare privind intenția cetățenilor care nu utilizează transportul public de a schimba modul de transport pe care îl utilizează cu preponderență și a se îndrepta spre transportul public și în ce condiții aceștia ar fi determinați să facă această schimbare.
Din cei 1719 cetățeni chestionați, care nu utilizează transportul public în mod uzual, un procent de 25% ar alege acest mod de deplasare dacă timpii de așteptare în stații ar fi mai mici, 18% dintre aceștia au punctat mijloacele de deplasare modernizate, iar 16% consideră că o condiție importantă este viteza mare de deplasare. Cel mai mic procent dintre cei intervievați, aproximativ 4%, reprezentând 68 de cetățeni, nu ar utiliza niciodată acest mijloc de deplasare.
Una din problemele TURSIB la nivelul municipiului este timpul mare de așteptare în stații.
ATENȚIE: 96% dintre cei ce nu utilizează în prezent transportul public l-ar folosi dacă s-ar face investiții în modernizarea și eficientizarea acestuia, fapt ce poate motiva administrația locală să își concentreze eforturile pentru a răspunde la problemele formulate de cetățeni.
▪ Grad de ocupare scăzut al mijloacelor de transport public – 20% dimineața și 31,26% după
amiaza, în timpul orelor de vârf;
▪ Viteză medie de deplasare satisfăcătoare (19km/h – 24km/h);
▪ 89,8% din stații nu dețin mijloace de achiziție bilet;
▪ 72% din stații nu prezintă hartă cu traseele;
▪ 63,5% dintre stații nu au spații acoperite sau bănci;

Propuneri de importanță majoră pentru mobilitatea din Sibiu

– Introducerea transportului electric, printr-un tren urban care să preia o bună parte a traficului de navetă inter și intraurban.
– Crearea unui nod intermodal în gara CFR;
– Eliberarea centrului de trafic, prin crearea de rețele inelare la periferie, cu străzi colectoare în zonele de extindere a orașului.
– Îmbunătățirea conectivității între malurile Cibinului, cu noi conexiuni
– Creșterea conectivității între zonele din sud și Zona Industrială Vest.
– Realizarea unui sistem de piste de biciclete integrate, sigure și confortabile, care să preia din cota transportului auto personal.
– Introducerea de troleibuze electrice (!!?)
– Introducerea unor zone de taxare diferențiată a accesului auto, în funcție de poluare, pentru descurajarea folosirii transportului auto.
– Pietonalizarea unor artere din oraș, împreună cu modernizarea și extinderea circulației pietonale
– Creșterea frecvenței pe unele trasee Tursib foarte solicitate;
– Eficientizarea traficului motorizat, inclusiv prin construirea de noi parcări supraetajate;
Proiect Tren Urban
Alte propuneri:
– Modernizarea și reabilitarea rețelei rutiere;
– Modernizarea infrastructurii și spațiilor publice din zonele rezidențiale (cartiere)
– diversificarea infrastructurii de agrement;
– extinderea și interconectarea rețelei de spații verzi;
– creterea gradului de interconectare a cartierelor;
 

La ce să ne așteptăm în următorii 8 ani în Sibiu

Comform planului, Sibiul ar trebui să aibă în 2026 73 de km de benzi ciclabile (pe carosabil), 18 km de piste de biciclete (separate de carosabil), iar în 2030, 77 de km de benzi ciclabile și 43 de km de piste de biciclete. De asemenea, dacă ar fi urmate indicațiile planului, 51 km pătrați de zone pietonale ar fi modernizați/regenerați. În 2030 ar trebui să fie funcțional trenul urban pe 16 kilometri, între Sibiu și Șelimbăr, inclusiv în zona urbană a municipiului, și de asemenea să fie construite două pasaje rutiere care să preia din traficul central al orașului.
Crearea de coridoare de mobilitate integrată: Calea Șurii Mici, Mihai Viteazu – Rahova – N. Iorga, Dumbrăvii – Piața Unirii, Strada Lungă, Calea Cisnădiei.
Pe coridorul Calea Șurii Mici este vizată o pistă de biciclete de minim 3 metri, separată, plus 4 benzi auto și spații verzi, astfel încât să preia o parte din traficul de pe Șos Alba Iulia, către Zona Industrială Vest.
Pe coridorul Mihai Viteazul – Rahova – Iorga, se propune crearea de benzi pentru Tursib, piste de biciclete de 2 metri, separate, spațiu verde. Pe bd. Mihai Viteazul, între Piața Alba Iulia și limita cu loc. Șelimbăr (zona Lidl), se propune amplasarea benzilor Tursib pe mediana străzii (cu perspectivă pe termen lung de introducere a tramvaiului), reducerea circulației auto la o bandă pe sens, parcări la bordură, spațiu verde pe lateralele străzii, pistă de bicicletă separată de carosabil. Spațiul destinat autovehiculelor s-ar reduce cu jumătate. Pe tronsonul Iorga – Rahovei, mai îngust, se propune o bandă auto și o pistă de biciclete, cu parcare la bordură. Pentru pistele de biciclete se propune sistemul olandez de giratoriu, care presupune o buclă separată pentru biciclete. Și pe străzile Iorga și Rahovei sunt propuse piste de biciclete separate de traficul auto, benzi dedicate Tursib, restructurarea sau eliminarea parcărilor.
Propunere M Viteazu PMUD
Pe coridorul Dumbrăvii – Piața Unirii (între Piața Aurel Vlaicu și intersecția cu B-dul C. Coposu), se propune reducerea la o bandă auto, bandă dedicată Turisb, piste de biciclete separate de carosabil, cu sistem olandez în giratorii.
Pe Calea Cisnădiei se propune amenajarea de bandă dedicată Tursib și restructurarea sau eliminarea parcărilor la bordură.
Se propune de asemenea implementarea benzilor dedicate TURSIB pe mai multe artere: b-dul V. Milea, între interesecția cu N. Iorga și Calea Dumbrăvii, pe Șos. Alba Iulia, între intersecția str. Aerogării și Calea Turnișorului.
Propunere N Iorga Profil
Mai multe coridoare de mobilitate durabilă sunt propuse în oraș, între care remarcăm Promenada Victoriei, traseu nemotorizat între Sub Arini și Piața Unirii, conexiune între C. Poplăcii și Calea Dumbrăvii, coridor circular Hipodrom, străzi de tip home-zone, precum și noi conexiuni velor și pietonale în Sub Arini. În cadrul acestor proiecte se propune reconfigurarea străzilor pentru a include piste de biciclete separate, care să se conecteze cu rețeaua actuală. Pentru Bd. Victoriei se propune transformarea în arteră prioritară pentru deplasări nemotorizate, prin introducerea unei piste de biciclete separată, lărgirea trotuarelor, spații verzi și realizarea unei promenade cu bănci și locuri de relaxare.
Propunere B Victoriei
Transformarea străzilor Rațiu și Măcelaru în zonă de promenadă.
Pe str. Dr. Ion Raţiu, segmentul dintre Bd. Victoriei si Str. George Coşbuc se propun lărgirea trotuarului sudic, reconfigurarea parcărilor la 45 de grade, cu amenajarea unei piste separate de trafic. Pe segmentul dintre Str. George Coşbuc şi Piaţeta Iosefin se propune transformarea în stradă pietonală, cu locuri de odihna, insule de vegetatie, mobilier urban specific, sistem de iluminat public arhitectural.
Mai multe coridoare propuse pot fi regăsite în PMUD pe site-ul primăriei.

Coridoare auto Sibiu

Crearea unui sistem de management al traficului care va fi axat într-o primă fază pe două coridoare principale de mobilitate:

  1. Axa DN1, formata din Bd. Vasile Milea – Piața Unirii – Șos. Alba Iulia, unde se propun minim următoarele puncte de semaforizare: lungime traseu: 10,2 km, 6 intersecții:

Șos. Alba Iulia – str.Turda, Șos. Alba Iulia – Cal. Turnișorului, Str. Dealului – Str. Bastionului, Calea Dumbrăvii – Bd. General Vasile Milea, Bd General Vasile Milea – Str. Nicolae Iorga, DN1-str. Doamna Stanca (Șelimbăr); de-a lungul traseului sunt numeroase alte treceri de pietoni si intersectii laterale care necesita a fi integrate in sistemul de management trafic.

  1. Traseul circular: lungime traseu: ~11.2 km, 15 intersecţii:

Bd. General Vasile Milea – Str. Rahovei, Str. Ștefan cel Mare – Str. Semaforului, Str. Ștefan cel Mare – Str. Bâlea – Str. Moldoveanu – Str. Eftimie Murgu, Bd. Corneliu Coposu – Str. Hermann Oberth, Str. Ghe Magheru – Constitutiei. Str. Târgul Fânului – Str. Viitorului – Str. Cibinului – Str. Rusciorului – Str. Râului, Pţa. Cibin: Str. Reconstrucţiei – Str. Cibinului,  Șos. Alba Iulia – Str. Autogării – Str. Maramureșului – Str. Malului, Str. Cristian – Dimitrie Cantemir – Str. Maramuresului, Str. Cristian – DJ106R (n.r. Calea Poplăcii), Str. Avrig-Bd. Victoria, Str. Avrig – Str. Octavian Goga, Cal. Dumbrăvii – Str. Argeșului, Bd Mihai Viteazul – Str. Rahovei, Str. Ghe. Dima – Str. Rahovei – Calea Cisnadiei.
Aceste două axe vor include reconfigurarea unor intersecții în intersecții semaforizate, includerea traficului cu bicicleta, managementul benzilor de viraj la stânga, cu separatori fizici pentru traversarea intersecției.
Sunt propuse mai multe străungeri/pasaje subterane, între care cele mai importante sunt cele de la intersecția V. Milea cu Rahovei, V. Milea cu C. Coposu, către Șos. Alba Iulia, și cel de la intersecția Herman Oberth cu C. Coposu.

Amenajări urbane în cartierele Sibiului

În microcartierele formate de blocuri, în Ștrand sau Hipodrom, (străzile Olteniei, Doljului, V. Cârlova, Maramureșului, apoi între străzile Arieșului, Calea Cisnădiei, Siretului, în zona Ștrandului, Doljului, Bihorului, Liceul O. Ghibu, precum și în zona Hațegului, Vrancei , Bucovinei, Maramureșului) se propun proiecte de regenerare urbană, prin crearea de parcuri, cu amenajarea spațiilor dintre blocuri, eliberarea de autoturisme și transformarea în spațiu verde și locuri active, cu amenajarea corespunzătoare a parcărilor subterane necesare.
În privința parcărilor, se propune implementarea unei politici care să descurajeze utilizarea autoturismului în zona centrală, realizarea de mari parrcări în apropierea zonelor pietonale și a altor obiective de interes (Piața Gării, Piața Cibin, Piața Unirii, Dioda, Vasile Aron, Piața Rahovei, Hipodrom, Stadion Municipal).

Noi piste de biciclete în Sibiu

Dincolo de faptul că bicicletele se regăsesc în aproape toate proiectele de amenajare porpuse, cu benzi speciale și reconfigurări ale traficului pentru facilitarea circulației velor, este propusă și o rețea de piste de biciclete atât în zona urbană, cât și în zona metropolitană, inclusiv o centură ocolitoare velo și legături între principalele localități din această zonă.
O continuare a viitoarei piste ce se realizează pe malurile Cibinului este propusă în ambele direcții: spre viitorul Aqua Park și spre Gușterița. De asemenea, este propusă o pistă de biciclete de-a lungul pârâului Rossbach, care să facă legătura Sibiu – Șura Mică, și una care să lege Calea Dumbrăvii de Broscărie, pe Valea Săpunului. Mai multe conexiuni ale pistelor existente sau în execuție sunt propuse pe str. Turnului, pe str. Turismului, pe Ocnei – Faurului. În tot orașul sunt propuse amenajări și reconfigurări ale intersecțiilor pentru creșterea siguranței traficului de biciclete.
 
 
 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele știri

FOTO FITS, la jumătatea ediției. Regizorul-coregraf Răzvan Mazilu: „Teatrul se face pentru oameni. E cu oameni, pentru oameni”

A trecut jumătate din această ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, dar emoțiile prin care ne...
spot_img

Știri pe același subiect