Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al orașului Sibiu este în lucru și urmează să fie înnoit până în vara acestui an. În perioada 5 – 16 aprilie sibienii sunt invitați să completeze un chestionar online cu privire la modalitatea de transport utilizată pentru deplasările zilnice dar și cu privire la problemele cu care se confruntă atunci când utilizează deplasarea cu autovehiculul personal, cu bicicleta, cu transportul public sau pe jos.
Sibiul își înnoiește Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. În luna ianuarie, autoritățile au anunțat că au semnat un contract cu firma de consultanță SC Foreign Investment Projects Consulting SRL București în vederea realizării noului Plan de Mobilitate Urbană Durabilă al orașului. “Concret, căutăm soluții pentru îmbunătățirea mobilității locuitorilor, fie că este vorba despre transportul cu mașina, deplasarea pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public. Este important de precizat că vom avea în vedere și îmbunătățirea legăturilor cu localitățile învecinate”, a declarat atunci Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu. Acum, între 5 și 16 aprilie, responsabilii de proiect derulează anchete pe teren cu privire la mobilitatea în Sibiu – îi veți vedea așadar în următoarele zile în puncte cheie ale orașului, sau veți fi chiar abordați de aceștia pentru a vă chestiona opinia. Locuitorii sunt de asemenea invitați să completeze chestionarul online cu privire la mobilitatea în orașul Sibiu.
Ce înseamnă un nou Plan de Mobilitate Urbană Durabilă pentru orașul Sibiu?
“Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este un document strategic de planificare a modalității de transport pentru locuitori, navetiști, turiști și mărfuri, precum și de planificare a intervențiilor și investițiilor pe care municipalitatea trebuie să le pună în aplicare, în mod structurat și prioritizat, astfel încât parametrii de calitate a vieții în oraș să fie îmbunătățiți. Termenul durabil se referă la orientarea către moduri nepoluante de transport și mobilitate, cum ar fi susținerea și dezvoltarea sistemelor de transport public, cât și orientarea către moduri de transport alternativ, bazate pe mijloace nemotorizate și nepoluante. Un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă ajută la planificarea investițiilor în sistemele de transport și în infrastructura de transport, identifică posibilele alternative pentru rezolvarea situațiilor actuale, marcate de blocaje de trafic, timpi îndelungați de deplasare, poluare generată de emisiile de gaze cu efect de seră din transporturi și propune o viziune de dezvoltare a mobilității bazată pe un scenariu optim de intervenții, pe un portofoliu eficient de intervenții și investiții.”, explică directorul Direcției Tehnice din cadrul Primăriei Municipiului Sibiu, Ciprian Rațiu. Departamentul Direcției Tehnice din cadrul municipalității devine la finalul acestui proiect implementatorul acestui nou plan de mobilitate.
“Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al unui oraș reprezintă un instrument gândit în așa fel încât să echilibreze sistemul de transport, pentru ca orașul să nu fie orientat doar în jurul autoturismului personal” îmi spune Reini Stadler, planificator urban. El este de părere că Planul de Mobilitate Urbană Durabilă are astfel rolul de a integra mai bine și de a promova mijloacele de transport neglijate în ultimii ani, de la transportul public, la mersul cu bicicleta, trotineta, până la mersul pe jos.
Alina Mureșan -Iuga, arhitect și planificator urban explică cu privire la importanța unui plan de mobilitate urbană durabilă că un oraș sănătos este un oraș in care deplasările sunt realizate cu grijă față de mediu, față de cei ce trăiesc aici și implicit față de vizitatorii săi. “Astfel Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este un document strategic care identifică clar care sunt proiectele ce trebuie implementate pentru a atinge obiectivele privind mobilitatea durabilă intr-un oraș. Acest plan este valoros prin faptul ca este documentul fundamental al implementării proiectelor de mobilitate urbană durabilă.”, spune ea.
Cu referire la necesitatea conceperii unui astfel de document pentru orașul Sibiu anul acesta Ciprian Rațiu îmi explică: “Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este un document dinamic, care necesită în mod natural o revizie la o perioadă de 5 ani. Este un demers natural pentru astfel de documente, pentru că orașul este într-o permanentă mișcare, dinamic, care se dezvoltă și automat generează noi nevoi de mobilitate. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă trebuie să vină în permanență cu soluții și propuneri față de tendințele actuale de urbanizare, de expansiune urbană și de creștere continuă a populației atrase în mediul urban, și să fie permanent conectat cu direcțiile strategice aprobate la nivel european.”
Viața în oraș – în funcție de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă
“Vizând reducerea dependenței de autoturism, un plan de mobilitate permite recuperarea spațiului urban, care poate fi folosit în alt scop: spațiu public, scuaruri, piațete, mici parcuri, sau pentru alte moduri de deplasare cum ar fi mersul pe jos, cu bicicleta, trotineta sau transportul public. De asemenea, mai puține deplasări cu autoturismul contribuie la reducerea poluării aerului, zgomotului, a stresului și îmbunătățirea siguranței, ceea ce are desigur un impact pozitiv asupra sănătății comunității. Să nu uităm că un oraș cu mai puține mașini este și un oraș mai activ și sociabil, pentru că mersul pe jos, cu transportul public sau cu bicicleta încurajează socializarea. Cred că ne-am dat seama în ultimul an cât de important este acest aspect pentru noi. ”, argumentează Reini Stadler.
Alina Mureșan -Iuga explică cum în ultimii ani s-a demonstrat prin exemple concrete internaționale dar și naționale, importanța pe care o are spațiul public în legarea comunității, în creșterea vitalității orașelor și implicit în creșterea nivelului de trai. “Spațiul public este spațiul în care oamenii trăiesc și implicit spațiul în care oamenii se mișcă. Modalitatea de mișcare în oraș are un impact direct asupra spațiului urban – un impact pozitiv sau un impact negativ. Impactul pozitiv se referă la modalități prietenoase de a te mișca prin oraș – mijloace de transport care poluează cât mai puțin, ca de exemplu cele electrice, mijloacele alternative de transport, biciclete, trotinete, dar și modalitatea în care oamenii se deplasează ca individ sau ca grup, ca de exemplu carpooling. Rezultatele vizibile în acest sens au condus la tendințe către mobilitatea blândă, durabilă, care are ca obiectiv minimizarea afectării mediului urban, pentru noi și copiii noștri, dar și pentru generațiile viitoare. Cea mai periculoasă atitudine legată de mobilitatea urbana durabilă, ce are un impact negativ asupra spațiului urban, este atitudinea de indiferență față de expansiunea traficului auto poluant sau acțiuni de creștere a traficului auto cum ar fi lărgirea străzilor fără studii prealabile, pasaje pietonale suspendate sau dezvoltarea de parcări cu prețuri mici.”, spune ea.
Orașe pentru oameni fericiți
Enciclopedia Britannica definește calitatea vieții ca fiind: măsura în care o persoană este sănătoasă, se simte confortabil și este capabilă de a participa sau a se bucura de evenimentele vieții. ”Orașul este cadrul vieții noastre, iar modul cum este el construit, gestionat și operat poate facilita sau îngreuna, până la a împiedica o serie de experiențe de care oamenii au nevoie pentru a crește, a trăi și a îmbătrâni frumos. Un oraș centrat pe fericirea populației facilitează accesul la aceste experiențe atât de valoroase, într-un mod adaptat diferitelor situații de viață. Aceste orașe au un freamăt și zumzet voios, de vitalitate. Este vizibil respectul pentru toate vârstele și toate condițiile umane: copii, adulți și vârstnici, persoane cu handicap. Este vizibil respectul pentru OM. Omul, pieton sau biciclist, are libertate maximă de mișcare la toate vârstele și în toate situațiile, în siguranță, are prioritate în fața automobilului, are oportunități de a-și petrece în mod agreabil timpul în aer liber în proximitatea casei, are oportunități de a se întâlni cu alți oameni și de a dezvolta relatii sociale diverse: de vecinătate, de prietenie, de incredere și are posibilitatea de a-și desfășura activitățile curente într-un areal ușor accesibil prin forțe proprii: la băcănie, la școală, în parc. Un astfel de oraș reduce nevoia de trafic motorizat, în special de automobil personal. Aceasta se traduce prin mai mult timp pentru locuitori, mai mult loc pentru natură și pentru activități agreabile împreună, mai multă libertate și independență pentru toți.”, explică arhitect Maria Găvozdea.
În contextul tendințelor dezvoltării viitoarelor orașe, pentru oameni fericiti, Reini Stadler crede că pe de-o parte ar trebui să ne întoarcem la mijloace de deplasare tradiționale, mersul pe jos și mersul cu bicicleta și să păstrăm pe cât se poate scara umană a orașului. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că orașele evoluează și că trebuie să fim deschiși spre noi modalități de transport, să ne orientăm către noțiunea de mobilitate ca un serviciu și să folosim astfel tehnologia pentru a susține în primul rând o dezvoltare durabilă și inclusivă. ”La baza unui oraș sănătos stă comunitatea. O comunitate care înțelege că nu totul se învârte în jurul autoturismului și care e deschisă să folosească bicicleta, transportul public sau să meargă pe jos va putea genera în timp un oraș sănătos. Pentru a ajunge la acest deziderat este însă nevoie multă de comunicare, de dezbatere și explicare a măsurilor și proiectelor. Să înțelegem de ce parcarea nu este un drept fundamental și de ce e important să dezvoltăm infrastructură sigură și eficientă pentru mersul cu bicicleta. Să nu uităm că schimbarea în orașele olandeze pe care le tot urmărim cu admirație a pornit tot de la comunitate”, spune acesta.
Implicarea sibienilor
„Este vădit faptul că un oraș nu înseamnă doar străzi și clădiri, ci înseamnă și oameni, reprezentând de fapt un ecosistem cu relații între oameni și spațiul construit în care aceștia trăiesc. Orice decizie a administrației publice locale are un efect direct sau indirect asupra cetățenilor, astfel fiind esențial ca societatea civilă, cetățenii municipiului, precum și reprezentanții instituțiilor direct interesate de mobilitatea în municipiul Sibiu, să participe și să se implice activ în tot acest proces și cu precădere în activitățile de consultare publică organizate cu ocazia reactualizarii Planului de Mobilitate Urbană Durabilă. Consultantul, oricâtă experiență teoretică, organizațională și urbanistică ar avea, nu va putea niciodată să surprindă în totalitate specificitatea problematicii de mobilitate cu care se confruntă cetățenii zi de zi în cadrul orașului. ”, spune Ciprian Rațiu.
Reprezentanții Primăriei Municipiului Sibiu anunță că demersul conceperii unui nou plan de mobilitate urbană durbabilă nu se va limita doar la completarea chestionarului online, ci vor fi organizate mai multe întâlniri, atât fizice, cât și on-line, de-a lungul acestui demers, în care vor fi implicați factorii interesați, inclusiv reprezentanții mediului non-guvernamental.
„Accesul la informații de interes public este esențial pentru orice democrație, iar cetățenii au ocazia totodată, să înțeleagă mai bine importanța rolului activ pe care ar trebui să îl aibă în definirea și dezvoltarea propriei comunități. Având informațiile cât mai bine bine documentate, cetățenii pot întelege într-o formă concretă valoarea unora dintre indicatorii cu care se calculează calitatea vieții într-un oraș, indicatori precum: valoarea timpului pierdut în trafic, naveta, valoarea unui loc de parcare, timpul în ore pierdut în trafic la nivelul unei luni sau a unui an, și de ce nu calitatea factorilor de mediu care sunt influențați de condițiile mobilității într-un oraș. Cu astfel de informații, locuitorii pot decide să facă schimbări în propriile mentalități și obiceiuri, cum ar fi decizia de a începe să folosească bicicleta sau transportul public, sau pot lua decizii mai asumate asupra unor investiții, cum ar fi achiziția unei locuințe sau achiziția unui autoturism.”, mai adaugă Ciprian
Chestionarul online poate fi găsit pe site-ul și pe pagina de Facebook a Primăriei Municipiului Sibiu, sau pe aplicația orașului, Sibiu City App.
