Guvernul a aprobat, joi, prorogarea termenului de trecere de la sistemul Revisal la platforma REGES-ONLINE până la data de 31 decembrie 2025, de la 30 septembrie anterior, pentru a evita un blocaj operațional, în condițiile în care doar 23% dintre firme au reușit să finalizeze tranziția, a anunțat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.
Adică doar aproape un sfert dintre societățile comerciale vizate au avut succes în această „mare modernizare IT” de pe piața muncii anunțat de Guvern. În sfârșit, guvernanților le-a venit mintea la cap în ultima ședință de Guvern și au amânat termenul pentru modernizarea platformei REGES-ONLINE.
Era evident de luni bune că această trecere de la Revisal la noua platformă este imposibil de realizat în câteva săptămâni, după ce luni întregi Guvernul, în general, și Ministerul Muncii, în special, au făcut tot ceea ce au putut ca să nu perfecționeze noul sistem și să îngreuneze cât mai mult procesul de tranziție: fie din delăsare, nepricepere și neprofesionalism, fie din cauza birocrației excesive sau a digitalizării care mai mult încurcă funcționarii publici decât îi ajută. Și bineînțeles că cel mai mult are de suferit mediul privat, în special întreprinderile mici și mijlocii.
Marile întreprinderi se pot adapta noii treceri, deoarece au personal specializat, însă firmele mici nu au angajați specializați pe această speță și atunci contabilii și IT-iștii care le conferă suport au parte de muncă suprasolicitată și încordată, chiar dacă pentru serviciile prestate pot primi sume importante.
De altfel, sunt siguri că samsarii vechiului Revisal au încercat să tragă orice leu de pe spatele patronilor de firme mici. Deja ne-am obișnuiți, după mai bine de 25 de ani, ca statul că pune bețe în roate clasei de mijloc a societății, cu tot felul de taxe și impozite menite să crească veniturile la bugetul de stat, tocmai pentru a le asigura în continuare un confort funcționarilor din ministere. Mai precis, celor care prin misiunea activității lor ar trebui să facă mai accesibilă și mai ușoară relația IMM-urilor cu statul.
Înțelegem că munca „la negru”, munca „la gri” și fentarea legii sunt încă metode extrem de uzitate în societatea românească, implicit și în comunitatea sibiană, de către patronii de IMM-uri sau alte SRL-uri, dar statul nu face nimic pentru a ameliora această situație. De 25 de ani, digitalizarea pe piața muncii dă rateuri după rateuri și nici până acum statul, în speță Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor Publice, nu reușesc să prevină aceste fenomene.
Este incredibil cum statul nu poate controla sectorul de IMM-uri, dar în schimb corupția la nivel înalt și politica față de marile concerne sau mulținaționale este extrem de permisivă. Mai mult, acești mari investitori care vin în România s-au adaptat perfect spațiului virtual românesc din piața muncii și continuă să fenteze politicile fiscale ale statului român. În loc să vâneze marile companii care scot banii din țară, mută bani dintr-o firmă-fantomă sau off-shore în alta, ori transferă legal profită în afara țării, guvernanții iau tot felul de decizii în urmă cărora colectarea veniturilor la bugetul de stat este în permanență deficitară.
Și bineînțeles, pe cine să controlezi mai des dacă nu pe oamenii de afaceri autohtoni, care numai ei știu cum fac să țină afacerea pe linia de plutire și să plătească salariile angajaților. Pe aceștia din urmă îi pui să completeze și să bifeze tot felul de formulare electronice, le faci tot felul de recalculări, doar-doar îi prinzi că nu și-au plătit dările către stat.
În plus, ponderea acestora în economia națională este de multe ori nesemnificativă în raport cu marii actori financiari. În schimb, în marea economie națională este vorba despre corupție avansată, iar toată digitalizarea fiscală și administrativă promovată de Guvern nu produce efecte benefice deloc pentru muncitorul de rând. ANAF și celelalte instituții de control de forță din sistem calcă mai des pe la micii comercianți decât să prevină infracțiunile din economia subterană.
Probabil pentru administrația centrală este o miză importantă, în condițiile în care marile afaceri din România se fac cu statul, în parteneriat cu acesta sau profitând de lacunele legislative care ar trebui înlăturate tocmai de legiuitor, în speță Guvernul.
De altfel, pe acest principiu mari agenți economici dintre-un județ au trecut direct în controlul administrației financiare centrale, tocmai pentru a le urmări mai bine traseul banilor către bugetul de stat. În final, de ce trebuie mereu să avem parte de soluții noi și de la zero din partea Guvernului, în loc să perfecționăm sistemele electronice și IT care dau roade pe piața muncii?
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
