Sportul juvenil sibian dă semne de revitalizare. Nu trece o zi fără să nu aflăm despre un rezultat pozitiv sau o medalie obținută de juniorii sibieni sau la categoriile mai mici. Mai mult, după pandemia de coronavirus, au început să se înmulțească bazele sportive din municipiul și județul Sibiu, realizate cu fonduri locale, guvernamentale sau europene.
Se poate spune că sportul juvenil sibian și cel de masă încep să-și arate roadele după ani de zile de eforturi și încercări de atrageri de finanțări, multe dintre acestea chiar reușite și apreciate. Se spune că investiția în sport, în special în cel de masă și pentru viitori campioni, face o națiune sănătoasă, iar Sibiul se înscrie în această formulare. La toate aceste investiții din bani publici se adaugă numeroase inițiative private ale unor entități sportive preocupate de dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Peste toate acestea trebuie să mai adăugăm și calitatea umană a antrenorilor de sport. Și în acest domeniu s-au înregistrat progrese deosebite, semn că acolo unde există bani, există valoare umană, profesionalism și pricepere în a le dezvălui micilor atleți mentalitatea de campion. Sibiul își crește frumos viitori sportivi, după o perioadă în care sportul juvenil sibian a fost deficitar financiar, logistic și cu o baza de selecție redusă.
După decenii întregi când sportul juvenil a stat doar în câteva cluburi sibiene și slab finanțat din partea autorităților locale, de doi- trei ani, în special, în municipiile Sibiu și Mediaș lucrurile încep să se schimbe radical. Explicația constă în faptul că bugetele locale au început să crească semnificativ de la un an la altul, iar în consecință sumele alocate prin agendele sportive au permis cluburilor să acceseze mai mulți bani și să aibă mai multe oportunități.
Pe lângă acești bani, s-au dezvoltat rapid investițiile autorităților locale în spațiile pentru sport din incinta unităților de învățământ. Astfel, au apărut în municipiul Sibiu baze noi sau complet reamenajate, cum ar fi stadionul Municipal, terenul modernizat alături de acesta – „Cutiuța”, baza sportivă Obor, terenurile de fotbal CFR și Pietricica, baza Voința (aflată acum în plin proces de modernizare), sălile de sport din școlile sibiene, precum și terenul de sport din Păltiniș.
Totodată, la Mediaș au fost modernizate facilități în unitățile școlare, precum și construirea noului bazin de înot al orașului. În plus, și în orașele din județ, cum ar fi Cisnădie, Avrig și Tălmaciu, sălile de sport au fost modernizate sau extinse, iar terenurile de fotbal reamenajate. Totodată, sunt de apreciat investițiile în sport din comuna Șelimbăr.
Toate aceste lucruri au făcut ca în județ să apară condițiile propice pentru pregătirea viitorilor campioni, iar costurile suportate de părinți să fie ușor diminuate. La nivelul copiilor și juniorilor, sibienii au început să se bată pentru titluri naționale atât în sporturi individuale (cum ar fi tenis, atletism, patinaj viteză, culturism, motor-sport, popice, judo), cât și la sporturile de echipă (precum baschet, handbal, volei, fotbal sau rugby).
Practic, nu este sport în județ care să nu aibă acum un tânăr de perspectivă pentru momentul când va trece pragul cluburilor profesioniste în viitoarele competiții naționale și internaționale. Lista sportivilor premiați de Consiliul Județean și primăriile Sibiu și Mediaș a crescut de la un an la altul. Iar lucrul cel mai îmbucurător este faptul că cluburile sportive sibiene au început să se înmulțească de la un an la altul, cele private putând concura deja cele cluburi locale finanțate de la bugetul de stat sau de la Guvern.
Cert este că mugurii viitoarelor performanțe există, însă rămâne tot la latitudinea autorităților locale și a profesioniștilor din cluburi cum vor crește acești viitori campioni care vor aduce faima Sibiului și vor genera alte și alte investiții în sportul local. Chiar dacă banii publici nu ajung pentru toate cluburile sibiene, este important ca măcar administrațiile locale să finanțeze corect activitățile sportive juvenile și să nu defavorizeze sportul de masă și cel pentru copii și juniori, preferând finanțarea cu plus de măsură a echipelor de seniori profesioniste. Sperăm ca în timp eforturile financiare, uneori supraomenești, ale părinților, să nu mai apese atât de tare pe umerii acestora.
Oricum, părinții vor investi mereu în micii campioni, însă este de așteptat ca autoritățile locale să fie mult mai prezente și să organizeze acele competiții care duc la crearea mentalității de învingător în sport.
Un alt lucru îmbucurător este faptul că firmele din orașe investesc destul de mult în dezvoltarea micilor sportivi, însă considerăm că multinaționalele ar putea să ridice puțin nivelul sponsorizărilor, pentru că până la urmă aici, în județ, își rotunjesc și ele cifrele de afaceri. Este incredibil cum orașe care nu au industria Sibiului încep să ne depășească și din punct de vedere al performanțelor sportive, în condițiile în care în urmă cu 20 de ani nici nu existau pe harta sportului românesc în unele discipline.
Este cazul orașelor Voluntari, Blaj, Oradea, Baia Mare sau Turda. Mai multe, sporturile din marile municipii reședință de județ, cum ar fi Cluj-Napoca, Brașov, Arad, dacă ar fi cazul să ne luăm după cele din Transilvania, au ajuns acum să fie la mare distanță de noi, financiar și chiar ca performanțe în sport. Așadar, în aceste condiții, pentru a reveni în topul sportului românesc trebuie să construim de la nivelul cel mai de jos, adică de la copii și juniori.
Poate lucrul care evidențiază cel mai bine saltul sportului juvenil sibian sunt sporturile de iarnă. Deși avem o infrastructură aproape inexistentă, micii sportivii sibieni au avut o evoluție de excepție în acest sezon de iarnă. Nu avem pârtii omologate pentru marile competiții de juniori, însă campionii sibieni s-au aflat mai mereu pe podium. Un exemplu în acest sens sunt schiorii de la cluburile sibiene. Aceștia domină la unele categorii de vârstă competițiile și scot performanțe, ce la prima vedere, par ireale. Mai mult, cu ajutorul a familiei și a unor sponsori reușesc să se antreneze în străinătate, lucru extraordinar în dezvoltarea lor pentru marea performanță. Totodată, este de apreciat cum instructorii și antrenorii de schi sibieni pot obține asemenea rezultate.
Referitor la sportul de mare performanță, lucrurile în județ se schimbă radical atunci când vine vorba despre marea infrastructură sportivă. Din păcate, în continuare suferim la capitolul „marile arene”, dar în aceste locații evoluează echipele profesioniste și mai puțin copiii și juniori. Avem o rețeaua de baze sportive foarte bună pentru copii și juniori, însă din păcate stăm extrem de prost la arene de mare capacitate, exceptând stadionul Municipal.
Sala Transilvania se va închide pe durata lucrărilor de reabilitare energetică, astfel că întreg sistemul de sporturi indoor va avea puternic de suferit, deoarece municipiul Sibiu nu mai are o bază asemănătoare. În plus, mult promisa sală de sport Arena Universitară din Șelimbăr, proiect promovat de Universitatea Lucian Blaga, a fost blocat la Compania Națională de Investiții și deocamdată nu există nicio șansă ca proiectul să avanseze. Acolo se preconizează a se construi o arenă multifuncțională de 5.000 de locuri.
De asemenea, ideea unei săli de sport în zona Câmpșor, promovată de conducerea Consiliului Județean de mai bine de un an de zile, continuă să rămână o… idee frumoasă. Să sperăm că BC CSU Sibiu nu va ajunge în situația lui FC Hermannstadt, care timp de patru sezoane a jucat numai în deplasare pe la Tg. Mureș, Cluj sau Pitești. Acest lucru se va resimți mai ales din punct de vedere financiar, deoarece veniturile vor scădea drastic. Neavând venituri proprii, atunci și fondurile care ajung în final la copiii și juniori se vor diminua pe măsură și o vom lua din nou de la capăt, adică de jos. Acum stăm bine la nivel de copiii și juniori, dar trebuie să avem grijă să le oferim acestora continuitate.
