Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 18,38%, în 2024, până la 46.205, față de 39.031 în 2023, anunță Oficiul Național al Registrului Comerțului. Creșterile cele mai semnificative ale numărului de dizolvări s-au înregistrat în județele Harghita (plus 47,28%), Maramureș (plus 43,27) și Sibiu (plus 39,26%), în timp ce scăderi au fost consemnate doar în județele Hunedoara (minus 2,87%) și Buzău (minus 2,55%).
Imediat după 1989, Sibiul a trecut prin momente dificile din punct de vedere economic. Marile întreprinderi de stat s-au prăbușit în economia de piață de tranziție. Puține au fost societățile care au rezistat valul de privatizări și restructurări, astfel încât să înceapă noul mileniu profitabil. Însă în același timp, au apărut și noii patroni ai orașului. Cu mici afaceri, plecați de jos, sibienii întreprinzători sau reîntorși în țară după escapada din perioada comunistă au încercat să dezvolte ceea ce era intitulat generic atunci „întreprinderile mici și mijlocii – IMM-uri”, adică afacerile de familie.
La mijlocul anilor 1990 se manifesta un adevărat boom în oraș în ceea ce privește înființarea noilor SRL-uri. De la magazine alimentare, consignații și până la diferite ateliere mecanice, sibienii încercau să-și croiască un mediu de afaceri propice pentru creșterea bunăstării familiei. Ba mai mult, au existat sibieni care aveau o mică afacere, rămânând totodată și angajați într-o mare firmă, tocmai pentru că incertitudinea din acele vremuri era destul de mare. Mulți luau în calcul că dacă eșuează pe cont propriu, măcar are stabilitatea celuilalt serviciu, mult mai sigur. Au existat și cazuri în care un patron trecea de la un domeniu de activitate la altul, schimbându-și în mod repetat opțiunile. Micile afaceri erau modul ideal pentru sibienii care voiau să reușească pe cont propriu. Și avem nenumărate exemple de bune practici în acest sens.
Au venit apoi anii 2000, iar Sibiul s-a remarcat în plan economic, odată cu atragerea investitorilor străini de calibru, care efectiv au revitalizat viața unui oraș. Multinaționalele de mai târziu au făcut ca sibienii să-și găsească un loc de muncă mai ușor și mai bine plătit. Cei care și-au închis afcerile de familie s-au angajat la marii agenți economici, iar cei care au prins rădăcină în noul capitalism au continuat cu afacerile pe termen lung, co-existând pe lângă marile concernuri.
De atunci am trecut prin două crize economice, o pandemie de coronavirus și prin războaie la granița țării. Multe afaceri locale au rezistat timpului și au fost dezvoltate dincolo de orice așteptări, devenind modele sibiene de reușită în afaceri, în timp ce multe altele au rămas doar o inițiativă lăudabilă, dar fără mari perspective. După 25 de ani, Sibiul este locul în care afacerile locale coabitează cu marii angajatori autohtoni și străini, chiar dacă instabilitatea economică încă persistă. Unii ar spune că așa este în capitalism.
Doar că statisticile, în speță cele furnizate de Registrul Comerțului, ne spun că în ultimii doi ani în județul Sibiu am asistat la o adevărată odisee a IMM-urilor. Astfel, dizolvările de firme sunt la ordinea zilei. Ne aflăm pe locul 3 în țară în ceea ce privește acest capitol. Practic, în Sibiu se dizolvă firmele mai rapid ca în celelalte județe din țară.
Este oarecum surprinzător, în condițiile în care clasa de mijloc sibiană este una destul de bine ancorată în societatea locală, corupția instituțională este destul de bine aflată sub lupa autorităților, iar mediul de afaceri privat, unul destul de consolidat. Probabil, această tendință poate fi justificată prin faptul că avem mai mulți întreprinzători decât alte județe și ne dăm seama destul de repede dacă o afacere este de viitor sau nu.
Aceasta, deoarece Sibiul continuă să aibă una dintre cele mai mici rate de șomaj din România. Se spune că clasa de mijloc este formată din întreprinzători mici și mijlocii, iar aceștia sunt barometru unei societăți sănătoase. Aceasta este într-un fel și oglinda Sibiului. Sau sibienii nu se feresc să-și închidă afacerile proaste și să se adapteze dinamicii pieței, în speranța reușitei prin care să dea, la un moment dat, lovitura… financiară.
