Ca informații, m-am intersectat deseori cu Școala Româno-Finlandeză din Sibiu. Și nu de puține ori am întâlnit părinți tot mai nemulțumiți de interacțiunea lor cu această instituție de învățământ. Însă datele venite spre noi în ultima perioadă s-au direcționat spre sesizări privind atât calitatea actului educațional, cât mai ales a anumitor cadre în grija cărora sunt lăsați copiii.
Menționăm de la început că situația e focusată în special pe școala primară și gimnazială, acolo unde s-au perindat o mulțime de dascăli, cadre didactice reprofesionalizate, lipsite de experiență și, mai ales, cu serioase carențe de empatie față de elevi.
În acest context, au existat sesizări ale autorităților asupra unor cazuri de violență sexuală și fizică între copii, bullying, o comunicare cel puțin inadecvată cu părinții și, mai ales, „expulzarea” acestor elevi din școală, părinților recalcitranți refuzându-li-se înscrierea copiilor în următorul an școlar, în baza unei clauze din contractul educațional. Clauză dovedită abuzivă și pentru care Școala Româno-Finlandez a și fost amendat de ANPC cu suma de 20.000 lei. Dar care se regăsește în continuare în actualul contract educațional.
Petiții ale părinților au fost înaintate și către DGASPC, Inspectoratul Județean de Poliție, Inspectoratul Școlar Județean și către alte instituții ale statului.
Diagnostic pus de… directoarea educațională
Ana e mămica unui copil de 3 ani și ceva. Pe cel mic l-a avut înscris la ERI câteva luni. L-a retras după o vreme, după ce învățătoarea și directoarea grădiniței a convocat-o în câteva rânduri spunându-i că fiul său are ADHD și că trebuie neapărat să îl ducă la un specialist. Și nu au fost puține cazurile în care cadrele didactice îi trimiteau mămicii mesaje să vină să îl ia pe copil acasă, că acesta e prea dinamic, reclâmand totodată lipsa de personal. Și că dacă ea nu reușește să îl „potolească” pe copil, atunci să își caute altă grădiniță.
Ana a venit și cu expertiza de specialitate, care contesta în mod clar că nici nu poate fi vorba de „diagnosticul” dat de învățătoare și directoare. Desigur, în momentul în care am contactat-o pe directoarea educațională pentru învățământul preșcolar să o întreb dacă e de competența ei să pună astfel de diagnostice copiilor, aceasta a negat episoadele semnalate de mămică.
Acuze de agresiune sexuală și comportament ostil din partea unor cadre
O altă mămică reclamă o agresiune sexuală asupra fiicei sale și asupra a încă două fetițe minore, în tabăra organizată de Școala Finlandeză pe Valea Crișului, în toamna anului 2023.
Și, totodată, faptul că în autocarul cu care se deplasau către destinație, două din cadrele didactice consumau băuturi alcoolice, spre amuzamentul copiilor, care au și imortalizat într-un clip video momentul.
Agresiunea sexuală a fost semnalată școlii și DGASPC Sibiu. „Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței violenței, a faptelor de corupție și a discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității” din cadrul Școlii Româno-Finlandeze ERI Sibiu a calificat incidentul petrecut în luna octombrie ca formă de „violență ușoară”. Drept urmare, nici nu a considerat că această situație trebuie adusă la cunoștința autorităților competente.
Există, de asemenea, plângeri referitoare la rele tratamente aplicate copilului în incinta școlii și comportament ostil din partea unor cadre didactice față de copii.
Elev al Școlii Româno-Finlandeze: „Cred că cel mai bine ar fi ca eu să mor. De ce să mai trăiesc?”
În ceea ce privește consumul de alcool în autocar, de către cadrele didactice care însoțeau copiii în tabăra în discuție, profesoarele în cauză au fost sancționate cu… avertisment scris.
Iar într-unul din mesajele transmise Danielei Pitaru, fostă directoare a ERI, de către o mămică, aceasta pare adusă în pragul disperării în urma presiunii puse pe copilul ei: „Se pare că școala are resurse inepuizabile să mutileze psihic un copil nevinovat (…). Știți ce ne-a spus copilul nostru astăzi când l-am luat de la școală? Citez: «Cred că cel mai bine ar fi ca eu să mor. De ce să mai trăiesc?» Este mult prea mult pentru ea și noi!”
Refuz de înscriere al copilului cu mențiuni invocate inexistente în lege
Părinții lui Eduard, pentru că au reclamat diferite aspecte inadecvate unui cadru educațional, au fost înștiințați prin mustrare scrisă că i se scade nota la purtare fiului lor la 8, în respectivul document fiind citate articole din Legea învățământului… de fapt inexistente la mențiunile indicate. Ca și în cazul multora dintre părinți, și aceștia și-au retras copilul din Școala Finlandeză.
Copilul a refuzat să consume bere, cu care era servit în curtea școlii
Prin aceeași situație a trecut și E. M., elev în clasa a VIII-a. Întrebându-l pe tatăl acestuia despre „experiența Școlii Româno-Finlandeze”, acesta mi-a spus că îi e greu să vorbească, pentru că a fost un moment cu totul absurd și traumatizant din viața copilului său. Cu aspecte legate în special de bullying și rele tratamente aplicate elevului. Cum ar fi, de exemplu, cel din timpul desfășurării unei manifestări dedicate națiunilor, cu standuri reprezentative pentru fiecare stat și produse tradiționale. Când fiul său, minor, a fost îndemnat insistent să consume bere, refuzul său fiind „amendat” de către ceilalți copii, sub privirile impasibile ale dascălilor.
Și lui i-a fost „sistată” înscrierea la Liceul ERI, pentru că a picat la proba de interviu. O probă cu evident caracter formal, însă la care… nu se admit contestații. Astfel, copilul în discuție a fost nevoit să se mute la altă școală. Desigur, i se comunicase și anterior că nu se potrivește cu profilul școlii și că mai bine e să plece.
Și el, ca de altfel toți ceilalți elevi retrași de la Școala Româno-Finlandeză și reînscriși ulterior în sistemul de stat, au avut serioase probleme de reintegrare, ca urmare a lacunelor majore constatate la majoritate materiilor, teoretic „studiate” în cadrul Școlii Româno-Finlandeze. Părinții aflați în această situație cu care am discutat au confirmat necesitatea meditațiilor susținute pentru a se putea încadra și descurca în sistemul de stat.
Clauza abuzivă din contractul educațional
A devenit de notorietate deja clauza articolului 2, paragraful 9, din Contractul Educațional pe care trebuie să îl semneze fiecare părinte la înscrierea în următorul an școlar. Părinții și cadrele didactice (foste sau actuale) ale Liceului Româno-Finlandez sunt de părere că acest paragraf este unul special „strecurat” în document, pentru a scăpa de părinții incomozi. Adică în momentul în care părinții devin prea „curioși” cu ce se întâmplă în școală și doresc răspunsuri, acestora li se refuză înscrierea copilului în următorul an de învățământ.
Redau aici paragraful în discuție, din Contractul educațional pentru învățământul preșcolar: „Grădinița își rezervă dreptul de a refuza înscrierea / reînscrierea unui copil pentru anul următor educațional, apreciind în mod unilateral fără a fi necesară o motivație scrisă, oportunitatea acestui demers”.
Unii din părinți au sesizat ANPC cu privire la acest aspect. Aceasta, după ce s-au adresat școlii, din partea căreia au primit următorul răspuns: „Față de cererea de comunicare a Contractului educațional trimis de către dumneavoastră la data de 26.04.2024, vă informăm în sensul în care Școala Gimnazială Româno-Finlandeză, fiind o școală privată, are libertatea de a opta, conform Contractului încheiat, pentru demararea sau nu a procedurii de reînscriere a elevilor în noul an școlar și, în consecință, pentru a oferi sau nu posibilitatea de încheiere a unui contract de școlarizare.
Acest drept este conferit prin Contract Art 2. Drepturile și obligațiile școlii, pct. 9. Școala are dreptul de a decide, în limita locurilor disponibile, precum și în limitele libertății și autonomiei garantate prin lege, asupra organizării înscrierilor, a selecției elevilor care solicită înscrierea și componenței grupelor de studiu.
Astfel, după cum se înscrie în mod clar în Contract, art. 5, procesul de Reînscriere începe prin transmiterea Ofertei de încheiere a Contractului de către Școală, ofertă care nu a fost transmisă întrucât Școala, prin decizia Consiliului de administrație, optează pentru a nu mai reînoi contractul…”
Într-o captură de whatsapp a unei conversații de pe grupul de părinți al unei clase, aceștia exprimă explicit rolul acestor clauze din contract: „Salutare! Mai sunt copii care se plâng de ora de informatică? Gen că nu fac nimic, că e plictisitor, profu joacă șah și ne lasă să facem ce vrem…” „Și (numele copilului n. n.) spune că le predă ceva 5-10 min și apoi joacă.” „Da, însă nu avem voie să ne plângem de nimic, că ne amenință că reziliază contractul pt denigrare.”
Amendă de 20.000 lei din partea ANPC din cauza refuzului înscrierii unui copil în următorul an școlar
Doar că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) a considerat că „Refuzul nejustificat al Școlii Româno-Finlandeze de reînscriere a minorei (…) în vederea prestării de către aceasta a serviciilor de studii școlare pentru anul școlar 2024-2025 încalcă prevederile art. 28 din Legea nr. 296 /2004 privind Codul consumului, potrivit căruia «Se interzice refuzul… prestării unui serviciu către un consumator, fără un motiv justificat conform prevederilor legale în vigoare. Operatorul economic a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 20.000 lei pentru încălcarea dispozițiilor art. 9 din OG 21/92”.
În răspunul la solicitarea noastră, ANPC precizează că „Întrucât s-au constatat abateri de la legislația protecției consumatorului, privind informarea corectă, completă și precisă în contractul de școlarizare, referitor la data până la care poate fi realizată reînscrierea și la modul de comunicare a acesteia, operatorul economic a fost sancționat contravențional cu amendă și s-a dispus măsura de remediere a deficiențelor constatate.
Școala Gimnazială Româno-Finlandeză a contestat procesul verbal de constatare a contravenției, acest dosar fiind pe rolul instanței de judecată”.
Întrebat despre acest aspect, Adrian Ierulescu, Director General ERI, invocă regimul privat al școlii, care are libertatea de a încheia contractul educațional așa cum își dorește. Deși școala pe care o conduce e o unitate privată de învățământ, însă prin acreditarea de care beneficiază din partea Ministerului Educației, e o școală de utilitate publică, supusă aceleiași Legi a Educației și acelorași norme educaționale.
Caracterul privat se limitează la partea administrativă și, desigur, la aspectele economice ale organizării și derulării activității școlii. Însă Adrian Ierulescu dă asigurări că, deși această clauză el nu o consideră abuzivă, ea nu va mai exista stipulată în următorul Contract Educațional.
Ce spune Ministerul Educației
Am solicitat un punct de vedere referitor la acest aspect și Ministerului Educației. Potrivit acestuia, „Contractul educațional prevede drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor, garantând drepturile beneficiarilor primari şi secundari, în conformitate cu prevederile contractului educaţional-tip, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. Contractul încheiat între părinţi/reprezentantul legal/elevul major şi unitatea de învăţământ conţine obligatoriu clauzele din contractul educaţional, iar, în funcţie de specificul fiecărei unităţi, prin hotărâre a consiliului de administraţie, pot fi adăugate şi alte clauze, a căror natură nu poate afecta interesul superior al antepreşcolarului, al preşcolarului sau al elevului (s.n.).
Potrivit art. 969 C.civ., convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Anularea sau nulitatea absolută a unei clauze contractuale se poate obține în instanța de judecată atunci când clauza contestată este încheiată cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă. În funcție de interesul ocrotit prin norma încălcată la momentul încheierii contractului, nulitatea poate fi absolută, în situația în care este eludată o dispoziție legală instituită pentru ocrotirea unui interes general, ori relativă, în ipoteza în care contractul este încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular.
Legea a acordat instanței de judecată competența de a se pronunța asupra nelegalității unei clauze. Drept urmare, orice clauză considerată abuzivă poate fi declarată nelegală de instanța de judecată și anulată” (Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2024).
Școala Româno-Finlandeză e una privată, autorizată de Ministerul Educației Naționale, având acreditare din partea ARACIP pentru nivelurile preșcolar, primar, gimnazial și autorizație de funcționare pentru liceu. Drept urmare, beneficiază de fondurile specifice unei școli acreditate, acordate de către Statul Român.
Conform aceluiași Minister al Educației, în cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar se pot înființa și pot funcționa unități de învățământ sau grupe/clase constituite pe bază de contracte de parteneriat public-privat între autoritatea publică și furnizori privați sau între unități de învățământ de stat și unități de învățământ particulare și confesionale acreditate. Cu mențiunea că „Furnizorul de educaţie acreditat este parte a sistemului naţional de educaţie, cu toate drepturile şi obligaţiile conferite de lege”, potrivit aceleiași legi).
Directorul Adrian Ierulescu refuză să răspundă solicitării
Am solicitat un punct de vedere Directorului ERI, Adrian Ierulescu, cu privire la datele semnalate. Am fost invitat la o discuție la școală, după care am primit răspunsul transmis Redacției că: „Întrebările formulare prin Solicitare nu intră în categoria informațiilor de interes public, astfel cum sunt acestea definite la art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public”.
Și, totodată, că „Liceul Româno-Finlandez ERI reprezintă o unitate de învățământ particular acreditată de Ministerul Educației, persoană juridică de drept privat, însă acest statut nu conferă automat caracter public tuturor informațiilor referitoare la activitatea unității, la relațiile contractuale cu părinții sau la situația beneficiarilor primari din cadrul acesteia, precum și la procedurile interne de petiționare”.
Prin urmare, o unitate de învățământ care funcționează în baza unei acreditări a Ministerului Educației, ceea ce îi conferă implicit statutul de „parte a sistemului naţional de educaţie, cu toate drepturile şi obligaţiile conferite de lege”, nu poate răspunde unor întrebări legate de apsecte la care sunt supuși copiii în cadrul procesului educațional sau la nemulțumirile legitime ale părinților privitoare la situații concrete semnalate.
Psihologul Ovidiu Morar nu prea era… psiholog atestat până la începutul anului trecut
Între punctele solicitate spre clarificare de către noi se regăsea tocmai regimul de legalitate al acelei clauze abuzive invocate, poziția școlii față de anumite situații punctuale petrecute în instituția de învățământ și statutul unor cadre didactice. Cum ar fi cel al psihologului Ovidiu Morar, care abia la începutul anului trecut a obținut atestatul de liberă practică din partea Colegiului Național al Psihologilor din România, deși e angajatul instituției, în această funcție, de câțiva ani.
Atestat obligatoriu pentru a profesa meseria de psiholog în cadrul unei instituții de învățământ, după cum ne-a comunicat Consiliul Național al Psihologilor: „În vederea desfășurării activităților profesionale prevăzute de art. 5 din Lege, în calitate de titular sau angajat în cadrul unei forme de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, este necesară deținerea atestatului de liberă practică eliberat de Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România”.
Cazul a fost sesizat și de Inspectoratul Școlar Județean, care a cerut Școlii Româno-Finlandeze să „întreprindă demersurile legale ce se impun”. Deci, ani buni de zile, elevii Școlii erau consiliați de un psiholog care, în fapt, nu deținea atestat de liberă practică.
Mai mult, există o plângere a unei mămici către DGASPC, care reclamă că în urma consilierii de către psihologul în discuție a fiicei sale, „consecințele consilierii și tratamentului aplicat de UIP fiicei noastre a produs repercusiuni grave de ordin psihologic asupra acesteia, astfel cum rezultă din rezultatele evaluării medicale psihiatrice consemnate în Scrisoarea medicală întocmită de medic specialist psihiatrie pediatrică (…), (nume anonimizat al fetiței) fiind diagnosticată cu tulburare de stres post-traumatic și tulburare anxios-depresivă”.
Religia ortodoxă e predată de un profesor de altă confesiune
De asemenea, e de menționat că disciplina religie ortodoxă e predată de un cadru didactic de o altă confesiune. Și la această întrebare, Directorul Adrian Ierulescu spune că nu e obligatoriu ca disciplina respectivă să fie predată de un cadru didactic specializat. Ceea ce, din punct de vedere al reprezentanților Mitropoliei Ardealului, e un precedent nedorit, fără acoperire legală.
Or, domnul director a considerat că astfel de informații nu se încadrează în aria de interes public, fie măcar a celor aproximativ 300 de elevi plătitori de taxe, care chiar își doresc să își desfășoare activitatea într-o școală transparentă comunicațional, coerentă în declarații și cu standarde de relaționare adecvate.
Ritualuri mai mult sau mai puțin legale
Unul din părinți ne relatează o situație oarecum hilară, dacă nu ar fi de-a dreptul șocantă pentru micuții elevi ai Școlii Româno-Finlandeze. Printr-un contract cu o anumită comunitate ermetică, de factură spirituală (cel mai probabil orientală), o sală de clasă era închiriată acestui grup, în fiecare miercuri, de la ora 18.00. Adică după programul elevilor din clasa respectivă. S-a întâmplat însă într-una din zilele respective, elevii să aibă o activitate care s-a prelungit până spre ora de intrare a „schimbului de tură”.
Au început presiunile din partea fostei conduceri a Școlii ca respectiva sală de clasă să fie eliberată. În momentul în care elevii au ieșit din clasă, conform relatării părintelui, copiii au dat de 20-30 de persoane îmbrăcate în mantii negre (ulterior a parvenit informația că grupul în discuție venea de la cimitir), cu cărți în mână și un tablou mare, reprezentând o persoană moartă. Tablou care, ni s-a spus, la intrarea în sala de clasă, era așezat pe catedră și grupul urma ritualul specific. Îngroziți, unii din părinți au sesizat conducerea școlii și după o vreme contractul a fost reziliat.
N. R. Numele sau inițialele copiilor și al părinților sunt fictive, pentru a evita expunerea.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
