Fapte vs dezinformare
Multe informații vehiculate în spațiul public susțin faptul că România nu ar mai produce nimic pentru că fabricile comuniste au fost închise și, în aceste condiții, a devenit o națiune de consumatori.
Clișeul este azvârlit pe rețelele de socializare și în discuții, fără nici o abordare critică, însă nimeni nu stă să analizeze informațiile și amplitudinea datelor, deși informațiile sunt la îndemână. Dacă ar sta, ar descoperi imediat că afirmația este contrazisă flagrant, de realitate.
O simplă comparație: În 1989, valoarea exporturilor totale ale unei Românii înfometate și înfrigurate era de 10,5 miliarde de dolari. Efortul de a exporta era imens și era plătit din greu de români prin nivelul extrem de scăzut de trai și săptămâna de muncă de 6 zile. În 2007, anul în care România a intrat în UE, valoarea exporturilor era puțin peste 13 miliarde de euro. Prin comparație, în 2021, exporturile țării au depășit 68,6 miliarde de euro, la o populație mai mică cu 3 milioane față de perioada de dinainte de 1989.
Dacă extindem comparația cu o altă țară, non-UE, cum ar fi Serbia, mult mai ”occidentală” decât România în 1990, cu un nivel de trai net superior, descoperim din nou diferențe majore. PIB-ul României a fost, în 2021, de 284 de miliarde de dolari, iar al Serbiei de 63 de miliarde.
Ținând cont că Serbia este o țară mai mică, putem merge la același indicator, calculat per capita: produsul intern brut pe cap de locuitor în România a fost în 2021 de 14.795 de dolari, iar cel din țara vecină de 9.178 de dolari, potrivit countryeconomy.com.
S-ar mai putea argumenta și că Serbia a trecut prin război în ultimii 30 de ani, dar acest lucru nu face decât să arate încă un aspect: acela că pacea și stabilitatea reprezintă alte ”achiziții” importante în blocul comunitar.
Comparația poate fi extinsă și la alte țări care au rămas în afara UE, sau chiar în zona de influență a Rusiei, cum este Belarus, al cărei PIB a ajuns la 68 de miliarde de dolari în 2021 (doar puțin peste 7.000 de dolari per capita).
Evoluția României este evidentă și, cel mai probabil, nu poate fi pusă pe seama unui management politic sau administrativ performant ci, mai degrabă, pe progresele făcute în contextul european, pe finanțări și pe influența pe care au avut-o țările occidentale.
Din 2007 și până în prezent, numai prin Agențiile pentru Dezvoltare Regională, accesarea și implementarea fondurilor europene a generat finanțarea a unui număr de peste 16.000 proiecte, prin care s-au creat aproximativ 80.000 locuri de muncă. Proiectele acestea se văd azi în majoritatea lucrărilor de modernizare și extindere în instituții publice, alimentări cu apă și canalizare, deșeuri, turism, resurse umane și formare profesională, infrastructură de drumuri locale și regionale, unități de învățământ de la creșe la universități, spitale, centre pentru vârstnici, situații de urgență, micro-întreprinderi, IMM-uri, structuri suport pentru afaceri și dezvoltare urbană: mobilitate, revitalizare.
Mai concret, în cifre, ca urmare a absorbției fondurilor europene, indicatorii care pot oferi imaginea nivelului actual de dezvoltare, cel puțin în cele șase județe din Regiunea Centru din care facem parte (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu), față de acum 20 ani, sunt:
– PIB/locuitor, la nivel regional, exprimat la paritatea de cumpărare standard, a crescut de peste 4 ori în intervalul 2000-2020 (de la cca 5.000 euro/loc în anul 2000 până la 20.100 euro/loc în 2020), iar în raport cu media UE27 acest indicator a crescut în aceeași perioadă de la 27% la circa 67%.
– Salariul mediu net la nivel regional a crescut de 7,5 ori în intervalul 2000 – 2022 (de la echivalentul a 100 euro în anul 2000 la cca 745 euro în luna iunie 2022)
– Numărul de salariați a crescut cu 12% la nivel regional, în perioada 2000-2022, în ciuda reducerii numărului populației și a migrației unei părți a forței de muncă. Concomitent, rata șomajului înregistrat a scăzut de la 10,7% în 2000, la 2,5% la mijlocul anului 2022.
– Investițiile Străine Directe (ISD) au avut o contribuție importantă la creșterea economică, iar soldul ISD a crescut de 14 ori în perioada 2003-2021, ajungând 8,8 miliarde euro.
– Volumul anual al exporturilor Regiunii Centru a crescut de 8 ori în perioada 2001-2021, ajungând la cca 11 miliarde euro.
– Productivitatea muncii a crescut, la nivel regional, de la cca 44% din media UE, în anul 2007, la 68% față de media UE27 în anul 2020, fiind comparabilă cu productivitatea muncii înregistrată în muncii din regiuni din Slovacia, Polonia, Grecia, Portugalia etc.
Însă dezinformarea pe subiectul UE nu se va opri. Ea se derulează pe diferite paliere, iar eficiența ei provine din faptul că este adaptată la publicul țintă. Strategia după care se derulează este una profesionistă și complexă, cu teme precise, vectori de imagine și manipularea algoritmilor din rețelele sociale.
În acest context, instituțiile din România nu par pregătite să îi facă față și poate nici nu vor, în condițiile în care la nivel național nu există strategii coerente de combatere a acestui tip de propagandă.
În același timp, este responsabilitatea noastră, a tuturor, să filtrăm informațiile citite, să ne dăm seama când titlurile sunt de fapt doar o tentativă a unui site, sau cont, de a ne agăța pentru a da un click, să diferențiem nostalgia vremurilor liniștite pre ’90 față de agitația competitivă a vremurilor noastre, care aduce totuși posibilitatea de a ne dezvolta și extinde orizonturile către o creștere evidentă a nivelului de bunăstare. Poate, pentru a înțelege mai bine și a discerne între dezinformare și fapte corecte, ar ajuta să ne punem în ”pielea” celor care transmit informații și să vedem care el e scopul, cât sunt de onești, informați, reali.
***Material realizat în cadrul proiectului de combatere a dezinformării al Europe Direct Regiunea Centru.
