Muzeul din Dumbrava Sibiului s-a înnoit cu două case tradiționale din satul Letea, Delta Dunării. Pentru construcția lor, în Muzeu se află cinci meșteri ucraineni din Letea, care folosesc în proiect stuf, pământ galben și paie tocate mărunt.
„În cadrul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului, o echipă de cinci meșteri din satul Letea, județul Tulcea, participă la realizarea zidăriei din pământ galben (așa numitul ceamur), pentru cele două case ale viitoarei Gospodării din Letea – Delta Dunării, această viitoare gospodărie având profilul etnografic și muzeografic – Gospodărie de morar din Delta Dunării. Viitoarea gospodărie este corelată istoric și etnografic cu sectorul morilor de vânt din cadrul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului. De ce o gospodărie de morar din Letea? Tocmai din realitatea istorico- etnografică potrivit căreia satele din zona Grindului Letea au avut cea mai mare densitate de mori eoliene din spațiul Deltei”, spune Cosmin Călinescu, purtătorul de cuvânt al Muzeului ASTRA.
Potrivit acestuia, cele două case aflate în stadiul de reconstrucție reprezintă structuri arhitectonice specifice habitatului/ locuirii din satele Deltei Dunării, fiind case cu acoperiș de stuf, și, de asemenea, cu pereți din structură de stuf, peste care se aplică straturi succesive de pământ galben, gros de circa 25 de centimetri, amestecat cu paie din abundență – formând renumitul ceamur. Ceamurul este, de fapt, un amestec de pământ galben, paie bine mărunțite, frământat în copitele cailor.
Totodată, cei cinci meșteri veniți din Letea prezintă publicului vizitator și, deopotrivă, specialiștilor tehnici constructive arhaice, în care argila, paiele și stuful sunt resursele pe care le oferă zona Deltei și pe care locuitoriii satelor de acolo știu să le armonizeze, pentru a-și clădi propriile locuințe și anexe gospodărești.
„Atelierele dedicate ilustrării specificității locuirilor tradționale ale Deltei sunt deschise publicului și prezintă un mare grad de interactivitate și receptivitate din partea vizitatorilor și sunt, în mare măsură, un exemplu de bună practică pe care Muzeul ASTRA îl oferă celor interesați de arhitectura satelor multietnice ale Deltei Dunării”, au mai precizat reprezentanții CNM ASTRA.
