Demolările în Sibiu pot fi împărţite în trei etape semnificative. Fiecare au la bază dorinţa de reorganizare urbană, dar rezultatul acesteia a fost diferit, uneori reuşit alteori cu consecinţe dezastruoase pentru oraş. După venirea administraţiei româneşti, modificările de ordin administrativ nu sunt relevante la nivelul oraşului Sibiu. Poate cel mai semnificativ nou element este creşterea influenţei opiniei administrative româneşti cu origine în Sibiu. Astfel, la mijlocul anilor `30, Eugen Piso devine primar al oraşului, ce-i drept interimar şi numit de administraţia naţională. Oraşul continuă să se dezvolte, cel mai important element nou adăugat Sibiului fiind prima centură a oraşului care se contura pe traseul actualelor străzi Maramureşului, Avrig, Argeşului, Rahovei, etc… Magistratul local decide în această perioadă fie demolarea fie remodelarea unor rute din vechea cetate medievală. Cea mai semnificativă demolare interbelică, ce stă sub semnul remodelării este Pasajul Scărilor. Acesta, înainte de anii `30 arăta cu totul diferit. Nivelul era mai ridicat, iar traseul era altfel figurat. În acelaşi timp, insula urbană dintre actualele străzi Odobescu, Moş Ion Roată şi pasajul Scărilor va fi ireversibil transformată. Casele de pe aliniamentul străzii Odobescu sunt dărâmate, cea mai semnificativă casă demolată fiind „Casa cu Lei”. Tot în acel moment al treilea zid de incintă al oraşului medieval este spart în apropierea clădirii primăriei. Aceste modificări vor fi făcute cu scopul de a deschide strada şi de a permite traficul rutier să fie desfăşurat şi în această zonă. Piaţa Mare este şi ea modificată, căsuţele care legau mănăstirea iezuită de Turnul Sfatului fiind demolate lăsând astfel loc terasei care este şi astăzi folosită. În numărul următor vom evoca demolările administraţiei comuniste. Răzvan POP, istoric
