De curând, s-a încheiat Festivalul Internațional George Enescu, eveniment de care s-au bucurat și sibienii, orașul nostru găzduind și el câteva concerte. Dar oare străzile orașului nostru de câte ori or fi simțit pașii renumitului nostru compozitor? La această întrebare ne răspunde istoricul Rafael Țichindelean, care a făcut o scurtă incursiune în istoria culturală a Sibiului ca să dea de urmele artistului.
Un Sibiu cu dragoste de muzică
„De-a lungul timpului, orașul Sibiu s-a bucurat de o imensă popularitate. În perioada medievală a fost recunoscut drept unul din cele mai importante centre urbane din Transilvania, iar în perioada modernă, marcată de integrarea în cadrul Imperiului Habsburgic, Sibiul se bucură de un boom cultural și economic.
Poziția de mare oraș transilvănean este reafirmată și amplificată la începutul secolului al XX-lea, odată cu realizarea Marii Uniri și integrarea Transilvaniei în structurile noului stat român unificat. Desigur, cel mai important rol al Sibiului în această regiune istorică a fost cel politic, însă incontestabil, Sibiul a avut dintotdeauna o latură culturală foarte pronunțată, fiind puternic înclinat spre domeniul artelor.
Dezvoltarea exponențială de care s-a bucurat Sibiul în secolele XIX-XX i-a adus o poziție prestigioasă pe scena internațională în domeniul culturii. O astfel de recunoaștere și de expunere este adesea urmată de o intensificare a turismului, orașul devenind un centru cultural și turistic în ochii europenilor.
Această deschidere a permis elitelor europene să pătrundă în cetate pentru a-și aduce propriul aport la dezvoltarea și propagarea culturii. Numeroși artiști, muzicieni, compozitori, pictori, actori, poeți și așa mai departe, din diferitele regiuni românești și europene încep să sosească la Sibiu pentru a-și pune la dispoziție serviciile în vederea îmbogățirii vieții culturale, diversificând totodată spectrul activităților ce țin de loisir și petrecerea timpului liber în burgul sibian.
Dintre toate artele fine care au animat orașul și care au indus o puternică efervescență, probabil că muzica ocupă poziția cea mai superioară, fapt datorat rafinamentului său, grandorii, exuberanței, splendorii sale. Prin urmare, nu este deloc surprinzător faptul că numeroși muzicieni și compozitori recunoscuți și admirați au trecut la un moment dat prin porțile orașului pentru a presta pe scenele sibiene. Mulți dintre ei au avut chiar șederi îndelungate, ajungând să compună în acest oraș.
Dintre personalitățile de renume din domeniul muzicii care s-au perindat la un moment dat pe străzile sibiene, putem aminti pe Franz Liszt, Johann Strauss, Richard Strauss, însă pentru români personalitatea cu cel mai rezonant nume și cea mai recunoscută activitate rămâne compozitorul George Enescu”, spune Rafael.
Prima vizită a lui George Enescu la Sibiu
„Sibiul a fost și rămâne un punct foarte important în circuitul muzical din Transilvania și poate din întreaga Europă. Datorită acestei onorabile și prestigioase poziții, orașul transilvănean a avut prilejul să-l găzduiască pe celebrul compozitor George Enescu în numeroase și repetate ocazii. Sibiul a ajuns să formeze o legătură puternică cu Enescu, astfel sibienii de la acea vreme au avut câteva ocazii să își încânte spiritul și gustul muzical cu opera sa.
Putem evoca câteva momente din perioada interbelică când Sibiul s-a bucurat de prezența exaltantă a marelui compozitor, iar cel mai bun martor în acest sens este presa istorică a vremii, firesc, întrucât prezența unei personalități de renume la Sibiu nu avea să fie trecută cu vederea de către presa locală, iar un astfel de prilej cultural ocupa adesea secțiuni importante în ziare, care redau cu fervoare și generozitate detalii din cadrul acestor evenimente”, spune istoricul.
George Enescu ajunge să concerteze pentru prima oară la Sibiu în data de 13 mai 1921, la sala Urania (actuala sală Thalia). Ziarele sibiene propagă timpuriu și anticipat cu mult entuziasm informația și anunțul organizării concertului celebrului violonist. Desigur, la câteva zile după încheierea evenimentului, presa vremii începe să relateze despre succesul acestui eveniment. Telegraful Român, în numărul din 17 mai 1921 reda:
„Marele măestru al vioarei, George Enescu, a onorat publicul sibian în 13 l. c., dând un concert în sala dela Urania, unde alergase o lume numeroasă și aleasă pentru a admira pe genialul artist compozitor al țării noastre. Intre asistenți am remarcat pe I. P. S. Sa mitropolitul Nicolae, ofițeri superiori, deputați sinodali și alte distinse persoane. Primit cu omagii, maestrul care este astăzi o glorie strălucită și în străinătate, a executat, în mijlocul unor aplause frenetice, programul alcătuit din compozițiile geniilor muzicale. Interpretarea splendidă, în stil francez, distins prin claritate și fineță desăvârșită, a format pentru Sibiul cunoscător de muzică un eveniment artistic de întâiul rang. Ni s’a dat o seară de sărbătoare, în care sufletele ascultătorilor au fost transplantate în plaiurile, unde <<totu-i vis și armonie>>…”. Într-o manieră similară, reproducând o parte din informațiile citate din sursa anterioară, publicația Foaia poporului în numărul din 22 mai 1921, descria modul în care s-a desfășurat seara concertului și reda momentele evenimentului pe un ton apreciativ.
Pentru presa sibiană, laitmotivul acestui concert este termenul „sărbătoare”, atât de monumental, unic și memorabil a fost evenimentul. Publicația își începe articolul spunând că acest concert a fost văzut ca o sărbătoare de către sibieni. Ziarul descrise faptul că sala a fost plină, iar auditoriul a aplaudat cu mare înflăcărare fiecare moment din programul artistic. Numeroase rânduri din articol sunt rezervate complimentelor adresate violonistului, autorul acestui articol declarând că Enescu „e deplin stăpân” pe vioară și că „știe să vorbească din vioară”, iar piesele interpretate de acesta „au mișcat inima și sufletul ascultătorilor”.
După încheierea programului artistic, George Enescu nu a putut să se retragă de pe scenă, întrucât publicul îl aclama și îl aplauda interminabil, iar în cele din urmă acesta a fost nevoit să mai cânte 3 piese pentru a satisface dorințele auditoriului său numeros. După concert, restaurantul Bulevard a găzduit o cină comună la care participase aproape întregul public prezent la concert. Din relatările oferite de ziarele vremii, se poate constata faptul că Enescu ajunsese deja în stadiul maturității artistice, iar succesul carierei sale era răsunător, reputația acestuia reverberând puternic în numeroasele orașe românești și europene, după cum și afirmau de altfel ziariștii interbelici.
Din nou la Sala Urania
George Enescu revine la Sibiu un an mai târziu, în luna decembrie, cu două concerte. Presa sibiană a fost absorbită de această veste, în repetate rânduri fiind redate anunțuri cu informații privind cele două concerte care aveau să aibă loc la Sibiu. Spre exemplu, Foaia poporului a publicat în două numere, în 3 decembrie și în 10 decembrie 1922, anunțuri conținând informații cu privire la concertele compozitorului român. Conform acestora, concertele au avut loc în zilele de luni și marți, 11 și 12 decembrie 1922, în sala Urania.
Presa susține că programul concertelor a fost „bogat și interesant”, iar pentru promovarea acestora în rândul populației sibiene, în oraș au fost atașate și distribuite afișe cu detalii. Biletele pentru evenimente au fost vândute la Librăria Săteanului din Sibiu, aflată pe Str. Regina Maria. Evenimentele lui Enescu au început la 8:30 seara și au inclus piese din compozitori celebrii precum Georg Friedrich Händel, Ludwig van Beethoven, Camille Saint-Saëns, Johann Sebastian Bach și mulți alții. George Enescu mai înregistrează astfel de succese și în 1926 și în 1928, când revine la Sibiu pentru a-și delecta publicul cu muzica sa.
Alături de nume importante ale vremii
În iarna anului 1930, în decembrie, Enescu se întoarce la Sibiu pentru a concerta din nou în fața publicului select sibian. Presa vremii adoptă aceeași fervoare specifică și promovează intensiv concertul compozitorului român. Evenimentul a avut loc pe data de 19 decembrie 1930, într-o zi de vineri, începând cu ora 9 seara, în Sala Thalia. Începând cu data de 7 decembrie, până în data de 17, evenimentul a fost promovat și propagat cu entuziasm și mare vervă în societatea sibiană.
Ca și în cazurile anterioare, biletele au fost vândute în cadrul Librăriei Săteanului din Sibiu. De această dată, George Enescu a fost acompaniat la pian de către I. Dobrogeanu-Gherea. Concertul a fost un mare succes pentru artistul român, întrucât în presa sibiană apar articole până și în ziua de Crăciun, 25 decembrie 1930, relatând evenimentul și aducând compozitorului român numeroase elogii. Iată cum elogiază numărul din Foaia poporului apărut în ziua de Crăciun evenimentul și pe artist:
„Vineri seara, 19 Decemvrie, vioara fermecată a maestrului Enescu a răsunat duios în sala cinematografului Thalia din Sibiu vrăjind adânc publicul ascultător. Artistul cu renume mondial care a cules strălucite succese la Paris, Viena, Budapesta etc. a venit și în orașul nostru, prilejuindu-ne momente de adevărată înălțare sufletească. Suntem mândri de talentul artistului George Enescu, care ori pe unde trece face numai mândrie poporului românesc”. Enescu revine la Sibiu un an mai târziu, de această dată în circumstanțe mai deosebite. La 19 ianuarie 1931 are loc la Sibiu concertul festiv al Reuniunii Române de muzică, Gheorghe Dima, celebrul compozitor și dirijor, avându-l ca invitat special pe George Enescu.
„Înfrățirea celor două popoare din Sibiu, pe teren cultural”
În toamna anului 1936, într-un context internațional destul de tensionat, George Enescu își face din nou apariția la Sibiu pentru a delecta publicul sibian cu un concert. Publicația Acțiunea publică în numărul din 1 noiembrie 1936 informații despre concertul care va avea loc peste 2 zile. De asemenea, articolul consistent și complex își rezervă majoritatea paragrafelor unor succesive elogii exaltante și flatante adresate lui George Enescu, complimentându-i talentul la vioară, performanțele inegalabile de până atunci, munca depusă pentru a ajunge la un nivel foarte mare, felicitându-l pentru concertele sale pe marile scene ale lumii (printre care enumeră Paris, Londra, New York), pentru contribuțiile aduse muzicii și pentru celebritatea de care se bucură în străinătate, și nu în ultimul rând, admirându-i spiritul patriotic care îl împinge constant spre România.
Numărul din 8 noiembrie 1936 al Acțiunii vorbește în linii mari despre concertul lui Enescu care a avut loc în 3 noiembrie 1936 în Sala Unicum, punând foarte mare accent pe componenta săsească numeroasă care a participat la eveniment: „Zilele acestea a avut loc la Sibiu un important eveniment cultural: concertul marelui artist George Enescu. O sală arhiplină a răsplătit cu aplauze furtunoase pe genialul nostru compozitor și virtuos. Ceea ce este demn de remarcat, este că la acest concert s’a realizat, măcar în parte, înfrățirea celor două popoare din Sibiu, pe teren cultural.
Într’adevăr am fost uimiți de numărul cel mare al auditorilor sași cari au venit să asculte și să admire pe George Enescu. Toată elita săsească a fost de față la acest concert, ceea ce trebue să recunoaștem, e spre cinstea acestui neam iubitor de muzică. Sperăm că acest frumos început al unei înfrățiri culturale, care a fost ca un simbol, va fi continuat și pe alte tărâmuri”.
Muzică, și în timp de pace și-n război
Una din ultimele vizite ale lui George Enescu la Sibiu s-a produs în cadrul unui context internațional tragic și extrem de tensionat și controversat, anume cel de-Al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, vizita sa a fost una foarte plăcută, atât pentru el cât și pentru sibieni, întrucât seria de vizite și concertări la Sibiu este încununată în 1942 printr-un eveniment organizat cu scopul de a-l sărbători, elogia și aprecia pe Enescu. Când ajunge în Sibiu, Enescu pătrunde într-o atmosferă efervescentă și exuberantă. Primirea lui în sala de concert a fost una triumfală și spectaculoasă, însoțită ulterior de un moment solemn în cadrul căruia Enescu este investit cu o distincție și un titlu onorific.
În seara de 28 aprilie 1942, la Sibiu, în sala Teatrului Municipal, a avut loc unul din cele mai mari concerte de vioară ale lui George Enescu. În cadrul acestui eveniment, marele compozitor român a fost acompaniat la pian de către Ion Filionescu. În sală s-a regăsit un public select al Sibiului. Cu acest prilej, Enescu a fost celebrat de sibieni, Reuniunea Română de muzică „Gheorghe Dima” oferindu-i o cunună de lauri și o panglică tricoloră, și acordându-i titlul de membru de onoare al acesteia. În cadrul pauzei din timpul concertului, Simion Mitea, ajutor de primar al Sibiului și vicepreședintele Reuniunii a ținut un discurs însuflețitor în numele sibienilor, prin care îi erau arătate lui Enescu recunoștința și aprecierea sibienilor.
Discursul lui Simion Mitea este redat integral în numărul din 8 mai 1942 al Gazetei Sibiului. Noi vom reda doar câteva fragmente din acesta: „Ilustre Maestre, Noi, Românii din Sibiu, bătrâni și tineri, am încercat aceleași sentimente artistice, pe cari numai talentul și geniul Dv. muzical le poate trezi, așa cum le-au trăit frații noștri de pe întreg cuprinsul pământului românesc, pe unde au pătruns creațiunile Dv. inegalabile. De asemenea, am simțit din plin entuziasmul creator ce a inundat sufletul fiecărui român, când ați repurtat șirul neîntrerupt de succese artistice triumfătoare în centrele mari de cultură din străinătate.
Prin activitatea Dv. remarcabilă de peste hotare, V’ați făcut expresia cea mai fidelă și autentică a geniului nostru național, ducând cu Dv. pretutindeni, și fără excepție, bunul nume al țării și informând lumea, că aici la gurile Dunării trăiește un popor generator de cultură și producător de civilizație […] <<Sunteți în întregime al nostru!>> […] Compozitor genial, dirijor și violonist de factură mondială și pianist neîntrecut, prin munca Dv. neobosită și variată desfășurată în principalele centre din Apus, ați fost cel mai bun ambasador și apărător al drepturilor noastre sfinte, în fața forurilor hotărâtoare și răspunzătoare de soarta popoarelor.
Numele Dv., iubite Măestre, va figura de-a-pururi în cartea veșniciei românești, deoarece V’ați identificat cu aspirațiile noastre, punând la temelia neamului, piatră de granit, <<din capul unghiului>>”. Articolul din Gazeta Sibiului concluzionează afirmând că George Enescu a fost impresionat de celebrarea organizată și de cuvântarea la care a asistat.
Viața lui George Enescu, încă neexplorată îndeajuns
Renumitul compozitor și muzician român, afirmă Rafael, a avut o viață foarte complexă, cu o activitate monumentală, extrem de bogată și încărcată de semnificație și valoare artistică, iar contribuția sa la dezvoltarea muzicii este enormă, fără precedent dacă ne raportăm la spațiul românesc. Datorită operei sale și performanței incredibile, George Enescu a devenit una din cele mai importante personalități ale românilor, și incontestabil cel mai important muzician român din istorie.
Până și în societatea controversată din ziua de azi prezența lui George Enescu este foarte puternică și extrem de sesizabilă, fie că vorbim de utilizarea numelui său ca etalon muzical în domeniu, fie de opera sa ca material de studiu pentru numeroasele facultăți de artă, conservatoare de muzică și alte instituții de învățământ, imaginea sa este adânc întipărită în societate și în mentalul colectiv al românilor.
De altfel, statul român și societatea românească au o atitudine apreciativă și reverență la adresa marelui compozitor, numeroase omagii fiind aduse acestuia pe diverse căi: redarea chipului său pe aversul bancnotei de 5 lei, utilizarea numelui său în denumirea numeroaselor străzi, filarmonici, ansambluri muzicale, școli, muzee, piețe, programe educaționale, festivaluri etc., ridicarea numeroaselor statui și busturi reprezentându-l pe compozitor, recunoaștere oficială ca mare personalitate a românilor și cel mai important muzician român, acordarea numeroaselor titluri și distincții, declararea (post-mortem) ca membru onorific al numeroaselor instituții culturale, interpretarea contemporană a operelor sale, precum și studierea lor, realizarea numeroaselor filme, documentare și lucrări literare și de specialitate care îi omagiază viața.
Așadar, este evident faptul că aportul său asupra muzicii rămâne pregnant și deosebit de important. Numeroase lucrări au fost scrise și publicate despre monumentala personalitate a lui George Enescu, despre viața și opera sa, iar reproducerea unor aspecte biografice într-un articol de întindere moderată ar fi redundantă și de prisos, întrucât acestea ar fi deja mult prea cunoscute, iar o astfel de sarcină ar necesita un spațiu mai extins de desfășurare. Prin urmare, ne putem pronunța asupra faptului că numeroase laturi și aspecte din viața lui Enescu rămân încă neexplorate, fapt care oferă un fascinant și interesant material de studiu.
Există numeroase aspecte mai puțin, deloc sau sumar abordate despre viața acestui compozitor, printre care, unul de mare interes ar fi vizitele și spectacolele acestuia la Sibiu. Acest subiect devine unul de nișă, aproape deloc explorat, care merită însă o atenție deosebită.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
