În călătoria noastră spre a cunoaște tradițiile din celelalte regiuni ale țării, am ajuns în Dobrogea. Aici am dat de Maria Tudor, originară din Niculițel, județul Tulcea și absolventă a Universității „Lucian Blaga” Sibiu, secția Studiul Patrimoniului și managementul bunurilor culturale.
Ajunul Anului Nou începe cu uratul
Maria îmi povestește cum în Ajun de Anul Nou, copiii plecau cu uratul, pregătiți cu clopoței, iar pe seara mergeau cu ursul si capra. Toate aceste jocuri populare și urături erau menite a alunga spiritele rele și a aduce belșug în casele celor ce le primeu.
Plugul de fier
Dobrogenii pleacau la propriu cu plugușorul pe la case, după cum povestește tânăra: „O ceată formată din flăcăii satului pregateau cu câteva zile înaintea Ajunului de Sfârșit de An tradiționalul plug, cu care urau tot satul. Efectiv, un plug de fier se fixa într-o căruță si pe acesta se așeza un brad înalt de 2-3 metri, ornat cu tot felul de panglici de mai multe culori. Bradul semnifică un an prosper si bun. Cu trecerea timpului, s-a adăugat si beteală.
La căruță se înhămau patru dintre cei mai frumoși cai din sat, care erau gătiți cu panglici și zurgălăi la gât. Flăcăii, îmbrăcați in portul tradițional, porneau de la marginea satului spre fiecare casă, iar uratul se întindea pe o perioadă de trei, patru zile până treceau pe la toti.
În curte intrau trei baieți: cel care ura, cel care pocnea cu biciul si unul cu buhaiul. Restul urau din stradă și pocneau din bice, iar altii sunau din zurgălăi (10-15 clopotei prinși de o curea). Tinerii erau răsplătiți cu bani, cozonaci, colaci făcuți special pentru ei si vin.”
„Împușcarea” anului vechi
La trecerea dintre ani, după cum spune tânăra, se obișnuia să „se împuște” anul de către vânatori. Iar o altă tradiție le viza pe fetele nemăritate, care dorind să afle înălțimea viitorului soț, mergeau la miezul nopții în vie și pe întuneric alegeau un arac pe care îl legau cu ață. Cât de mare era aracul, atât de înalt îi era sortitul.
Superstiții de Anul Nou ținute de localnici
Mese îmbeșugate se găseau și în Dobrogea, dar și tot soiul de superstiții rămase de la bunici. „În noaptea dintre ani, neamurile se adunau pentru petrecere iar pe mese se găseau mâncărurile tradiționale (sarmale, salată boeuf, friptură, răcituri etc.) și placintă cu noroace. Oamenii trebuiau să evite cearta, plânsul si orice fel de supărare pentru ca altfel, acestea ii vor urma in noul an; se purtau bani in buzunar pentru a atrage bogăția; se deschideau la miezul nopții toate usile si ferestrele pentru a pleca” vechiul an și a intra cel nou”, spune Maria.
Tradiții încă păstrate
După ospățul din Ajun, în dimineața Sfântului Vasile, copiii obișnuiau să meargă cu sorcova, lucrul pe care îl mai fac și astăzi. „Majoritatea tradițiilor prezentate anterior se păstrează si în prezent”, concluzionează tânăra.
CITEȘTE și: Oltenii „horesc” de sărbători – Sibiu 100
Ce fac bănățenii în seara de Anul Nou. Tradiții și superstiții din Arad – Sibiu 100
Tradiții, superstiții și obiceiuri de prin Ardeal de Revelion – Sibiu 100
