La un pas de Suceava s-a păstrat peste vremi în forma sa originală biserica unei mânăstiri, singura de maici, ridicată de Domnul Ştefan acum mai bine de jumătate de mileniu: Pătrăuți.
„Io Ştefan Voievod, Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, am început să zidească această casă în numele Sfintei Cruci în anul 6995 (1487), luna Iunie, ziua 13”– scrie pe pisania de deasupra uşii de la intrare, pecetluită cu pecetea marelui voievod. Peste această emblemă a ortodoxiei, perfect proporţionată şi aşezată în armonie la fel de perfectă cu natura ce o înconjoară, au trecut peste veacuri păgânii: devastatoarea invazie a tătarilor de la 1646, care lasă biserica fără acoperiş, pradă intemperiilor pentru mai bine de jumătate de veac, refăcut abia la 1711, dar şi ura Imperiului Habsburgic faţă de ortodoxie, care, punând gheara pe Bucovina la 1775, desfiinţează cea mai mare parte a mânăstirilor şi schiturilor din întreg ţinutul.
Pătrăuţi rămâne biserică parohială până în 2021, când, un progrm de reînfiinţare a mânăstirilor din Bucovina închise de Imperiul Habsburgic, îi redă demnitatea de mânăstire. Singurul fragment din pictura exterioară a bisericii, recuperat cu migală de sub tencuială, cel mai vechi original de pictură exterioară din Moldova, este pe faţada de la intrare, şi nu întâmplător, Judecata de Apoi.
Pictura interioară a bisericii e o Sfântă Evanghelie într-o desfăşurare de culori domoale, armonice, cu dominanta de ocru-auriu, cunoscut şi drept „galben de Pătrăuţi”. Impresionante sunt Cavalcada Sfintei Cruci, unicat în pictura murală bisericească, tabloul votiv al Voievodului Stefan cel Mare, fiind şi testamentul său la vremea ctitoririi mânăstirii de la Pătrăuţi şi Pogorârea la iad a Mântuitorului la Înviere. Veți vedea imediat de ce.
Deasupra uşii de la intrare, în interior, se află un detaşament de sfinţi militari călări – Sfântul Gheorghe, Sfântul Dimitrie, Sfântul Mercurie şi toţi ceilalţi – care-i urmează Împăratului Constantin cel Mare, călăuzit de Arhanghelul Mihail arătând spre Sfânta Cruce apărută pe cer, semnul cu care va învinge. Voievodul Ştefan cel Mare cheamă astfel armata cerească în sprijinul armatei sale pământeşti cu care s-a avântat întru apărarea dreptei credinţe în faţa islamului expansionist. Faţă în faţă, deasupra intrării în naos, stă Maica Domnului cu Pruncul, „uşa” prin care Hristos s-a întrupat!
În naos, imediat pe dreapta se află tabloul votiv al Voievodului Ştefan cel Mare, pictat între 1496-99, care închină ctitoria sa de la Pătrăuţi Mântuitorului Iisus Hristos, prin mijlocirea Sfântului Împărat Constantin cel Mare, la care avea mare evlavie. Înveşmântat în ocrul-auriu al straielor domneşti, este secondat de fiul său Bogdan al III-lea, transmițând astfel poporului cine va fi urmaşul său la tronul Moldovei. În ziua solstiţiului de vară, puţin după ora 6 dimineaţa soarele pătrunde prin ogiva de deasupra mesei Sfântului Altar, luminând baza tabloului votiv şi o oră mai târziu se formează pe podeaua bisericii o potecă de lumină care leagă acest tablou cu masa Altarului!
Pe peretele opus vezi Pogorârea la iad a Mântuitorului. Hristos îl prinde pe Adam de încheietura mâinii cu dreapta Sa, iar în stânga ţine zapisul, şters, al păcatului strămoşesc. În apropierea solstiţiului de vară, lumina care pătrunde prin ogiva dinspre sud a turlei de deasupra naosului cade la ora 11 dimineaţa pe chipul lui Adam înălţat spre Mântuitorul său, trei minute mai târziu pe încheietura mâinii sale ţinută strâns de mâna lui Hristos şi opt minute mai târziu pe zapisul şters prin Sfânta Înviere!!!
Și uite aşa treci prin Sfânta Evanghelie, împreună cu „Soarele Dreptăţii”, Hristos Domnul.
„Prezenţa simbolică a soarelui la Pătrăuţi” este obiectul unui studiu complex, efectuat timp de 16 ani de preotul slujitor în această biserică, Gabriel Dinu Herea. A lucrat cu fotografi profesionişti, cu experţi în astronomie, arhitectură, istoria artelor și topografi. Pătrăuţi este azi în patrimoniul UNESCO.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
