Primăria Sibiu crede că ar trebui construită de Ministerul Transporturilor
Este ora 16 și 15 minute, intrăm în Sibiu dinspre Cristian, însă după numai câteva sute de metri, traficul ne împiedică să înaintăm. Nu s-a întâmplat nimic, nu e nici accident, nici vreun protest care blochează străzile. Este o zi normală din viața orașului. Două benzi saturate de mașinile care vor să ajungă dintr-o parte în alta a orașului. Șoferii au ales cea mai proastă soluție: să traverseze Sibiul pe artera principală, trecând, rând pe rând, prin toate intersecțiile importante. Numai că, din păcate, nu au alternativă. Altfel spus, singura soluție este răbdarea. Ard benzina și motorina și așteaptă, atât cât pot de calmi, cu piciorul pe ambreiaj. Așteaptă ca pietonii să traverseze unul cțâte unul, în lipsa unui semafor, așteaptă să treacă mașinile care au prioritate, și care nu sunt puține. Șase sensuri giratorii, la care se adaugă șapte intersecții semaforizate, o intersecție cu viraj la stânga peste două benzi, care generează la rândul ei blocaje, foarte mult carburant ars, miliarde de grame de CO2 și NOx, și proiecte care au rămas doar proiecte.
Centura de Sud a orașului este o invenție care pare, la prima vedere, că a ieșit din jobenul unui magician. Sibiul are o centură ocolitoare, cea care face parte din Autostrada A1, și mulți s-ar putea întreba ce nevoie are orașul de a doua centură, când alte orașe n-o au nici pe prima. Problema ține însă de arhitectura Sibiului. Din cauza albiei Cibinului, orașul pare neterminat. Altfel spus, o bună felie din tortul care ar putea fi Sibiul lipsește. Din cauza dezvoltării urbane precare din teritoriul Câmpșor/Poligon/Aeroport, legăturile firești dintre cartierele vestice, inclusiv Zona Industrială, și cele sudice lipsesc aproape cu desăvârșire. Zona Industrială Vest, cea care a contribuit decisiv la dezvoltarea economică a orașului, a generat în ultimul deceniu un trafic în bloc către cartierele din zona Hipodrom și Calea Cisnădiei/Cireșica/Arhitecților. Este o realitate, nu un subiect politic. La acest trafic, se adaugă tranzitul, care nu alege autostrada din diverse motive, și restul de rezidenți, care merg în propriile direcții și destinații din oraș.
Mobilitate Urbană
În 2016, rezultatele studiilor realizate pentru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016 – 2030, au arătat, fără echivoc, că o Centură de Sud este prioritară pentru fluidizarea traficului din Sibiu. Au fost mai multe proiecte prioritare, dar Centura de Sud a primit numărul 1. Analizele efectuate de autorii Planului, Metroul SA și TRAFFIC VERKEHRSPLANNUNG Gmbh din Viena, subliniau la acel moment viteza cu care traficul va sufoca orașul. “La nivelul anului 2020, valorile previzionate indică o serie de creșteri ale volumelor atât în cazul transportului privat cât și în cazul transportului public. Șoseaua Alba Iulia și Centura Sibiu vor înregistra fluxurile cele mai însemnate din perspectiva deplasării cu autoturismul personal, aproximativ 32.000 vehicule pe zi, arterele Strada Lungă, Strada Rusciorului, Strada Dealului și Andrei Șaguna vor fi de asemenea sectoare de drum cu volume semnificative, aproximativ 16.000 vehicule pe zi.” Mai mult, se spune foarte clar: “vor exista creșteri ale volumelor înregistrate în cazul transportului de marfă și a traficului de tranzit cu autoturismul și cu mijloace de transport publice.”. Era un semnal de alarmă care i-a determinat pe autori să propună, printre alte măsuri, construirea unei centuri de ocolire a orașului la sud. În perioada de consultare publică, au fost numeroase intervenții ale cetățenilor care au întărit necesitatea acestei șosele. Iar răspunsurile autorilor Planului au fost ferme: “Centura de sud ar trebui sa fie o prioritate maximă, întrucât la acest moment singura arteră de a traversa Sibiul de la vest la est este Șos Alba Iulia – B-dul Vasile Milea.” Alt răspuns, la observațiile cetățenilor: “Este proiectul cu cel mai mare impact asupra indicatorilor de mobilitate si este considerat prioritate si in Planul de Mobilitate Urbană”.
Primăria nu își asumă proiectul
Ce s-a întâmplat cu Centura de Sud? Din păcate, anvergura unui astfel de proiect a dezarmat Primăria Sibiu, dar și pe eventuali alți edili interesați, cel puțin până în acest moment. După ce Planul de Mobilitate Urbană Durabilă punea Centura de Sud pe primul loc în priorități, forma finală a acestui plan nu mai conținea nici măcar un rând despre acest obiectiv. La solicitarea Sibiu 100%, privind stadiul acestui proiect, Primăria Sibiu ne-a spus că “Centura ocolitoare sud este un obiectiv major de investiții care urmează să tranziteze terenul mai multor unități teritorial-administrative, nu doar cel al municipiului Sibiu. De aceea proiectul revine în sarcina Ministerului Transporturilor și a Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, la fel cum s-a procedat și cu centura ocolitoare existentă.” Mai precis, potrivit Mirelei Gligore, șef serviciu comunicare din Primăria Sibiu, investiția nu poate fi realizată de Primăria Sibiu, din cauza motivelor enunțate mai sus. Asta înseamnă că ori va fi preluată ca proiect de investiții de Consiliul Județean, instituție care are însă în prezent în derulare celălalt proiect major al județului, Spitalul de Urgență, ori va fi lăsat în grija Ministerului Transportului, asta însemnând că devine un proiect de care se vor bucura nepoții noștri, în timp ce traficul va bloca definitiv orașul. Alternativa, credem noi, ar fi putut fi o finanțare europeană obținută și derulată de Zona Metropolitană Sibiu, care însă nu mai este de actualitate, în acest moment. Ce este cert este faptul că orașul Sibiu ar fi principalul beneficiar al centurii, iar autorii PMUD susțin că 89% din efortul financiar ar trebui să fie al Sibiului, în condițiile în care 60% din lungimea lui va fi pe teritoriul orașului.
Traseu
Planul centurii, obiectiv prevăzut atât în PUG-ul refăcut al orașului, cât și în draftul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă 2013 – 2030, prevede un traseu care începe din DN1, de pe teritoriul comunei Cristian, ocolește teritoriul Aeroportului Sibiu, leagă partea vestică a Turnișorului de Tilișca și Valea Aurie, traversează Calea Poplăcii și iese, prin pădure, în zona Școlii de Câini, ajunge la Calea Cisnădiei și apoi traversează Cartierul Arhitecților, trece prin zona Avangarden și iese în zona Dedeman, de unde poate fi continuat spre DN1 și viitoarea autostradă spre Pitești. Potrivit PMDU, costurile realizării acestei șosele, care, atenție, nu trebuie să fie una cu profil de autostradă, ci doar una de viteză, cu două benzi pe sens, ar fi de maxim 22 milioane de euro, pentru puțin peste 10 kilometri de șosea, dar ar genera economii de 55 milioane de euro anual, cu un număr de aproape 9 milioane de deplasări. Efectele secundare vor fi fluidizarea traficului urban, reducerea zgomotului în zonele tranzitate astăzi de mașini, reducerea poluării.
Descriere Proiect 1 PMUD 2016 – 2030
Arteră dezvoltată pe traseul DN1 (Cristian) – capăt Zăvoi – Calea Poplacii – str. Ludoș –
Calea Dumbrăvii – Şcoala de Câini – Cimitir – Calea Cisnădiei pînă la DN1/ Dedemanzona
Mall (Şelimbăr-Promenada).
Proiectul consta in realizarea urmatoarelor obiecte:
– construcție segment drum nou – 4 benzi – lungime 10,60 km;
– lărgire segment drum existent – 2 benzi – lungime 1,84 km;
– 2 poduri peste bariere naturale și antropice – lungime totală 0,32 km (pod peste Cibin 25
m lat x 80 m lungime și pod peste aale ferata 25 m lat x 240 m lungime)
Estimarea lungimii centurii aferentă fiecarui UAT este prezentată procentual mai jos:
– 60% teritoriul administrativ Sibiu;
– 25 % teritoriul administrativ Șelimbăr;
– 10% teritoriul administrativ Cristian;
– 5% teritoriul administrativ Cisnădie.
Valoric, estimarea efortului investițional aferent fiecarui UAT este prezentat procentual
mai jos:
– 89% teritoriul administrativ Sibiu;( include cele doua poduri)
– 7 % teritoriul administrativ Șelimbăr;
– 3% teritoriul administrativ Cristian;
– 1% teritoriul administrativ Cisnădie.
