Un singur om încasează 75.000 de lei pe lună din companiile de stat din energie. Zece persoane au strâns împreună 47 de funcții.
În timp ce românii plătesc facturi tot mai mari la energie, în companiile de stat din domeniu circulă salarii și indemnizații care ridică mari semne de întrebare.
Un director și membru în mai multe consilii de administrație ajunge să încaseze nu mai puțin de 75.000 de lei pe lună, iar alți șefi sunt remunerați cu 59.000, 58.700, 52.000 sau 48.000 de lei lunar, potrivit unor date făcute publice de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu.
Și mai surprinzător este faptul că doar 10 persoane cumulează 47 de funcții în 16 companii de stat din energie, iar dacă analiza este extinsă, 25 de oameni dețin 77 dintre cele 288 de mandate active.
Situația, susține vicepremierul, este posibilă din cauza unor portițe legislative care permit cumulul funcțiilor executive cu mandatele din consiliile de administrație și supraveghere.
Oana Gheorghiu afirmă că sistemul a fost construit astfel încât aceiași oameni să rămână ani la rând în poziții-cheie, iar reforma nu poate avea loc fără închiderea acestor lacune legislative.
Potrivit acesteia, noile modificări legislative facilitează revocarea unor membri ai conducerii în anumite situații, însă problema de fond rămâne aceeași: un număr restrâns de persoane continuă să concentreze puterea și remunerațiile în companiile de stat din energie.
„Cum se fac banii în companiile de stat din energie?
🔴 75.000 lei / lună câștigă un domn, venit cumulat din 2 funcții în consilii de administrație și o funcție executivă de director;
🔴 59.000 lei / lună câștigă un alt domn, pe aceeași rețetă ca mai sus;
🔴 58.700 lei / lună primește altcineva dintr-o funcție executivă de director și un provizorat în consiliu de administrație;
🔴 52.000 lei / lună din 2 consilii de administrație;
🔴 48.000 lei / lună din 2 consilii de administrație;
🔴 34.200 lei / lună din 5 consilii de administrație.
Totodată, aceiaşi 10 oameni cumulează nu mai puțin de 47 de funcții în 16 companii diferite, în diverse roluri: membru în consiliul de administrație, membru în consiliul de supraveghere sau diferite funcții executive de director.
Dacă extindem analiza, aceiași 25 de oameni dețin 77 din 288 mandate active. Odată ce Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a Ministerului Energiei, avem acum acces la aceste date.
Punctul esențial ca să putem face curățenie este diagnosticarea problemei cu care ne confruntăm și a scăpărilor legislative care permit ca astfel de situații să se întâmple în multe dintre companiile de stat.
Energia e unul dintre cele mai sensibile domenii. Prețul ei lovește direct în economie și în bugetul fiecărei familii. Iar dacă azi plătim mai mult decât vecinii noștri, înseamnă că strategia și investițiile din ultimii ani nu au fost corecte.
Totuși, aceiași „specialiști” conduc de multă vreme companiile din energie — pentru că sistemul a fost construit să-i țină acolo. Iată, pe date publice, cum arată acest sistem.
Toate ocupate „conform legii”. Nu pentru că legea a fost permisivă din neatenție, ci pentru că oricât de mult a fost strâns plafonul de cumul în ultimii 12 ani — de la 5 mandate (2011) la 3 (2016) la 2 (2023)-el numără un singur lucru: mandatele de consiliu de administrație / consiliu de supraveghere.
În schimb, funcțiile de director general sau membru în directorat sunt o categorie separată, care nu intră niciodată la număr. Mai mult, unele dintre societățile-satelit sunt structurate ca SPV-uri cu până la 50% capital de stat — sub pragul care ar declanșa automat obligațiile de plafon și transparență stabilite prin Ordonanța de Urgență nr. 109/2011.
Așadar, nu ne lipsesc neapărat legile, ci voința de a închide „portițele” „uitate” prin ele. Fiecare regulă nouă se lovește de o veche tradiție: un grup restrâns care rotește aceleași funcții prin aceleași companii, și o practică instituțională care a preferat mereu soluția care lasă lucrurile neschimbate.
Cât privește procedura de revocare din aceste funcții, înainte de 2025, revocarea costa statul mai mult decât ignorarea problemei (adică pur și simplu să lași oamenii ăia acolo) pentru că cei înlăturați câștigau apoi în instanță și primeau daune, penalități și salarii compensatorii.
Legea nr. 158/2025 a rezolvat o parte din problemă: azi e mai ușor să revoci pe cineva care nu se aliniază la noile plafoane de remunerație, în 60 de zile, fără daune. Dar revocarea pentru performanță slabă sau acțiuni contrare interesului companiei rămâne, ca și înainte, o chestiune de clauze contractuale.
Altfel spus, depinde cât de riguros a fost negociat contractul de mandat de către ministerul sau autoritatea tutelară.
Clauze slabe, negociate de-a lungul anilor cu aceeași lipsă de rigoare, înseamnă că un membru de consiliu de administrație este foarte greu de revocat, chiar și atunci când acționează clar împotriva companiei, adică implicit împotriva intereselor statului.
Reforma reală nu înseamnă doar legi noi, ci să închizi „portițele” care au permis abuzuri vreme de ani de zile.
Trebuie să oprim risipa din companiile de stat”, a scris Oana Gheorghiu, viceprim-ministru al Guvernului.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
