România trece de pragul de 60% al datoriei publice. Guvernul nu mai poate majora cheltuielile cu pensiile și salariile.

România intră într-o perioadă de constrângeri bugetare mai severe după ce datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că, în actualul cadru legislativ, Guvernul nu mai poate adopta măsuri care să ducă la creșterea anvelopei totale pentru cheltuielile de personal sau pentru asistența socială.

Potrivit celor mai recente date Eurostat prezentate de ministru, datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026. Depășirea pragului activează prevederile suplimentare din Legea responsabilității fiscal-bugetare.

În practică, spune Nazare, acest lucru limitează inclusiv posibilitatea unor creșteri suplimentare de cheltuieli cu pensiile și alte forme de asistență socială.

„Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit.”

Pragul de 60% schimbă regulile

Ministrul Finanțelor susține că a prezentat în ședința Guvernului situația actualizată și efectele pe care le produce depășirea pragului de 60% din PIB.

„Am prezentat astăzi, în ședința de Guvern, situația actualizată privind implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare, în contextul în care cele mai recente date Eurostat evidențiază că datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul trimestrului I 2026.

Depășirea acestui prag activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei, iar Ministerul Finanțelor are obligația legală de a informa Guvernul atunci când sunt depășite pragurile prevăzute de lege și de a prezenta implicațiile și măsurile necesare.”

Nazare explică faptul că, odată depășit acest nivel al datoriei, Guvernul are mai puțin spațiu pentru noi angajamente bugetare.

„Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare.

Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială.”

Noua lege a salarizării, pusă sub presiunea constrângerilor bugetare

Ministrul spune că orice măsură care presupune cheltuieli suplimentare trebuie analizată în raport cu limitele deja stabilite prin Strategia fiscal-bugetară.

„În acest context, orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât și a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu.

Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente.”

În aceste condiții, eventualele majorări sau realocări trebuie făcute în interiorul plafoanelor deja stabilite, fără a pune presiune suplimentară asupra deficitului și datoriei.

„Astfel, în condițiile menținerii datoriei publice peste pragul de 60% din PIB, prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare impun constrângeri suplimentare, inclusiv în ceea ce privește majorarea cheltuielilor totale de personal.”

„Prin urmare, eventualele priorități sau realocări între diferite priorități trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit și datorie publică.”

Nazare subliniază că aceeași regulă trebuie aplicată tuturor inițiativelor care generează cheltuieli permanente.

„De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare – orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar.

În acest moment, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal.”

România rămâne în procedura de deficit excesiv

Presiunea asupra bugetului este amplificată de faptul că România se află încă în procedura de deficit excesiv și trebuie să respecte planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană.

„În acelaşi timp, România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor.

România trebuie deci, în continuare, să demonstreze că își poate menține finanțele publice sub control.”

Prognozele citate de ministru indică o creștere în continuare a datoriei publice în următorii ani: 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028. Ulterior, datoria ar urma să intre treptat pe o traiectorie descendentă, însă numai dacă România își respectă parcursul de reducere a deficitului.

„Tocmai de aceea, deciziile pe care le luăm azi au efect pentru mai mulți ani, nu doar pentru bugetul anului următor.”

Deficitul ar urma să scadă la 6% din PIB

Potrivit datelor prezentate de Alexandru Nazare, România are stabilită la nivel european o traiectorie de ajustare fiscală.

Pentru 2026, deficitul ESA este estimat la 6% din PIB, după un deficit de 7,9% în 2025 și unul de 9,3% în 2024.

Ministrul afirmă că România a trecut recent „la limită” testele privind ratingul de țară și că menținerea în zona ratingului de investiții depinde de continuarea consolidării fiscale.

„România a trecut la limită testele recente privind ratingul de țară. Acest lucru obligă la prudență, disciplină și consecvență în fiecare decizie cu impact bugetar.”

În primul semestru, potrivit ministrului, deficitul cash a coborât la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Deficitul primar s-ar fi redus cu aproape 74%, în timp ce veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei.

„Rezultatele execuției bugetare de până acum arată că această corecție a început să producă efecte.

În primul semestru, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar deficitul primar s-a redus cu aproape 74%.

Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au rămas sub control, în pofida creșterii costurilor cu dobânzile.”

Ministrul avertizează asupra unei eventuale derogări

Alexandru Nazare spune că Ministerul Finanțelor a purtat în ultimele luni discuții cu agențiile internaționale de rating, în coordonare cu Banca Națională a României.

„Aceste rezultate au contat direct în protejarea calificativului de investiții.

În ultimele luni am condus la foc continuu, alături de echipa Ministerului Finanțelor și în coordonare cu BNR, dialogul tehnic cu agențiile internaționale de rating, prezentând execuția bugetară, măsurile de consolidare, reformele și traiectoria pe care România și-a asumat-o.

Obiectivul a fost să prevenim pierderea calificativului de investiții, însă agențiile de rating transmit un semnal clar: România trebuie să continue consolidarea fiscală și să demonstreze că poate evita blocajele și derapajele care ar afecta credibilitatea finanțelor publice.”

În acest context, ministrul transmite că eventualele derogări de la regulile fiscal-bugetare ar putea avea consecințe importante.

„Mesajul meu în Guvern rămâne unul de prudență și de rigurozitate în analiza oricărei decizii cu impact bugetar.”

„Este obligatoriu să alegem foarte atent ce angajamente permanente ne asumăm în perioada următoare.

O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă.”

În același timp, Nazare susține că România trebuie să își respecte angajamentele asumate prin PNRR și să răspundă nevoilor economiei și societății, însă fără a compromite echilibrul bugetar.

„Este obligatoriu să închidem jaloanele PNRR în termenele asumate şi să răspundem nevoilor legitime din economie și societate.

Dar toate deciziile la nivel de Guvern trebuie adoptate astfel încât să nu destabilizeze bugetul și traiectoria de reechilibrare a finanțelor publice.

România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre şi nu îşi permite promisiuni bugetare fără acoperire.”

„Consolidarea fiscală nu este un scop în sine”

Ministrul explică și de ce consideră că reducerea deficitului și stabilizarea datoriei sunt importante pentru populație.

„De ce contează toate aceste informații pentru fiecare român? Pentru că reducerea deficitului și stabilizarea datoriei înseamnă, în timp, mai puțini bani cheltuiți pe dobânzi și mai mulți bani disponibili pentru investiții, servicii publice și dezvoltare.

Înseamnă un stat care se împrumută mai ieftin, mai multă stabilitate pentru economie și mai multă predictibilitate pentru familii și companii.”

În viziunea sa, menținerea acestei direcții ar putea crea în viitor mai mult spațiu pentru investiții și politici publice.

„Dacă menținem această direcție, câștigul este unul pe care îl vom putea vedea toți.

Este o Românie care își poate finanța mai sănătos școlile, spitalele și infrastructura, care poate susține investițiile și care devine mai rezistentă atunci când apar crize.”

Nazare își încheie mesajul printr-o pledoarie pentru reducerea dezechilibrelor și reconstruirea spațiului bugetar.

„Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Scopul este să reconstruim spațiul bugetar care să ne permită, în anii următori, să facem politici publice și investiții fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, a scris ministrul Finanțelor.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007