Astăzi, în ședința Colegiului Prefectural, condusă de prefectul Mircea Dorin Crețu și subprefectul Maria Minea, directorul Agenției Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Sibiu, Cosmin Adrian Roșu, a prezentat o informare în legătură cu economie socială, factor de dezvoltare locală.
Din anul 2016, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu, prin Compartimentul de Economie Socială oferă consultanță în ceea ce privește eliberarea atestatului de întreprindere socială, precum şi a mărcii de întreprindere socială de inserţie.
În întreprinderile de economie înființate au fost angajate peste 450 de persoane, din care 40 sunt persoane care fac parte din grupul vulnerabil conform prevederilor Legii 219/2015 privind economia socială (persoane cu handicap, tineri proveniți din centrele de plasament, persoane aflate în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai,etc.).
Economia socială reprezintă ansamblul activităţilor private cu caracter economic și social, servind interesul general, interesele unei colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea incluziunii sociale și/sau furnizarea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări.
Ce sunt întreprinderile sociale
Conf art.3, alin. 1 din Legea 219/2015, pot fi întreprinderi sociale:
– societăţile cooperative de gradul I, care funcţionează în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată;
– cooperativele de credit care funcţionează în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare;
– asociaţiile şi fundaţiile care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
– casele de ajutor reciproc ale salariaţilor, care funcţionează în baza Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi al uniunilor acestora, republicată;
– casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, care sunt înfiinţate şi funcţionează în baza Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, cu modificările şi completările ulterioare;
– societăţile agricole care funcţionează în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările ulterioare; – cooperativele agricole, care funcționează în baza Legii cooperației agricole, nr. 566/2004;
– orice alte categorii de persoane juridice care respectă, conform actelor legale de înfiinţare şi organizare, cumulativ, definiţia şi principiile economiei sociale prevăzute în prezenta lege.
Acordarea atestatului de întreprindere socială
Statutul de întreprindere socială se recunoaşte prin acordarea unui atestat de întreprindere socială, denumit în continuare atestat. Se acordă acelor întreprinderi sociale care dispun prin actele de înfiinţare şi funcţionare respectarea cumulativă a următoarelor criterii:
a) acţionează în scop social şi/sau în interesul general al comunităţii;
b) alocă minimum 90% din profitul realizat, scopului social şi rezervei statutare; se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale;
c)aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurând niveluri de salarizare echitabile, între care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de 1 la 8. Perioada pentru care se acordă este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire, dacă certifică scopul social al întreprinderii sociale şi conformarea acesteia la principiile enunţate la art. 4, după cum urmează: prioritate acordată individului şi obiectivelor sociale faţă de creşterea profitului; solidaritate şi responsabilitate colectivă; convergenţa dintre interesele membrilor asociaţi şi interesul general şi/sau interesele unei colectivităţi; control democratic al membrilor, exercitat asupra activităţilor desfăşurate; caracter voluntar şi liber al asocierii în formele de organizare specifice domeniului economiei sociale; personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune şi independenţă faţă de autorităţile publice; alocarea celei mai mari părţi a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivităţi sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor.
Acordarea mărcii sociale
Statutul de întreprindere socială de inserţie se certifică prin acordarea mărcii sociale şi are valabilitate de 3 ani de la data emiterii. Marca socială se acordă întreprinderii sociale care are, permanent, cel puţin 30% din personalul angajat aparţinând grupului vulnerabil, astfel încât timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi să reprezinte cel puţin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor sau are ca scop lupta împotriva excluziunii, discriminărilor şi şomajului prin inserţia socioprofesională a persoanelor defavorizate.
Având un început ”timid” în primii ani după apariția Legii 219, până în prezent Compartimentul de Economie Socială al AJOFM Sibiu a atestat 104 întreprinderi de economie socială, din care 22 au primit certificatul de întreprindere socială de inserție. Odată cu acordarea atestatelor, au fost create noi locuri de muncă pentru 375 de persoane, din care 45 sunt persoane care fac parte din grupul vulnerabil conform prevederilor Legii 219/2015 privind economia socială (persoane cu handicap, tineri proveniți din centrele de plasament, persoane aflate în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai etc.).
La sfârșitul anului 2023, erau active în județul Sibiu, 77 de întreprinderi sociale/de inserție. Conform raportărilor întreprinderilor certificate până în prezent, activitățile desfășurate de acestea se prezintă astfel: sprijin acordat persoanelor din grup vulnerabil în vederea integrării precum și pentru îmbunătățirea abilităților de muncă și cele sociale; oferirea de servicii educaționale și de îngrijire, la copii si adulți din medii defavorizate sau pentru persoane cu venituri reduse; organizare de activități sportive în aer liber; producerea și comercializarea on line sau prin magazinele proprii a produselor bio din miere, fabricarea prăjiturilor precum și a produselor de patiserie; servicii de cazare și turism și activități de tipărire.
