Aproape 58% dintre români reușesc să economisească lunar, însă cei mai mulți nu au suficiente resurse pentru a face față unei cheltuieli neprevăzute de amploare. Potrivit studiului Barometrul datoriilor 2026, 73,1% dintre respondenți spun că nu ar putea acoperi un astfel de cost, echivalent cu șase salarii lunare. În plus, șapte din zece români consideră că au nevoie de mai multe cunoștințe de educație financiară.
Datele cercetării arată că economisirea a devenit un obicei pentru o parte importantă a populației, dar acest lucru nu înseamnă automat și siguranță financiară. Veniturile, vârsta, nivelul de educație și regiunea în care locuiesc influențează semnificativ capacitatea românilor de a pune bani deoparte și de a-și construi o rezervă pentru situații dificile.
Câți bani economisesc românii în fiecare lună
Dintre românii care reușesc să economisească, suma mediană pusă deoparte lunar este de aproximativ 1.000 de lei. În schimb, valoarea medie a economiilor lunare a crescut de la 1.900 de lei în 2025 la 2.200 de lei în 2026. Diferența dintre cele două valori indică, potrivit Mediafax, faptul că există și gospodării care economisesc sume considerabil mai mari.
Totodată, 31,1% dintre respondenți au economii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni.
Numerarul rămâne principala metodă de economisire, fiind preferat de 64,4% dintre persoanele care pun bani deoparte.
Studiul evidențiază și diferențe importante între categoriile de populație. În rândul persoanelor cu studii superioare, 73,1% economisesc lunar. În București-Ilfov, procentul ajunge la 68,6%, în timp ce în cazul tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani este de 68,1%. În mediul urban, ponderea celor care economisesc se situează la 61%.
De ce nu reușesc românii să își construiască o rezervă financiară
Deși aproape șase din zece români declară că economisesc într-o lună obișnuită, 73,1% spun că nu ar putea face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii lunare. Doar 26,9% consideră că ar avea suficiente resurse pentru a acoperi un asemenea cost.
Situația este și mai dificilă în rândul persoanelor cu vârste între 56 și 65 de ani. Doar 20,5% dintre acestea spun că ar putea suporta o cheltuială de o asemenea amploare.
Pentru românii care nu economisesc, principala problemă este lipsa banilor. Acest motiv este invocat de 83% dintre respondenții din această categorie. Instabilitatea economică este menționată de 80,1%, iar cheltuielile care depășesc veniturile reprezintă o altă cauză importantă, indicată de 78,1%.
În același timp, 70,3% dintre participanții la studiu consideră că trebuie să își îmbunătățească educația financiară, deși 72% își apreciază propriile cunoștințe în domeniu ca fiind ridicate.
Situația financiară a românilor s-a deteriorat
Indicele Sustenabilității Financiare (ISF) a ajuns la 50 de puncte în 2026, în scădere față de cele 52 de puncte înregistrate în 2025 și cele 56 din 2024.
Evoluția indică o deteriorare a situației financiare a populației. Ponderea persoanelor aflate într-o situație financiară fragilă a crescut de la 27,2% la 33,7%, în timp ce procentul celor cu o bună sustenabilitate financiară a scăzut de la 33,4% la 28,1%.
Problemele financiare se reflectă și în plata obligațiilor curente. Aproximativ 12% dintre respondenți declară că au cel puțin o restanță. Valoarea medie a datoriilor restante s-a menținut în 2026 la un nivel similar celui din anul precedent, sub 4.200 de lei.
Cele mai mari restanțe sunt înregistrate în cazul creditelor bancare și al împrumuturilor de la instituțiile financiare nebancare (IFN), unde media ajunge la aproximativ 5.800 de lei. Împrumuturile de la rude și cunoștințe se apropie de 5.700 de lei, în timp ce restanțele la facturi și servicii au o valoare medie de aproximativ 2.000 de lei.
Pe ce cheltuiesc românii cei mai mulți bani
Utilitățile și serviciile de bază reprezintă principala prioritate financiară pentru gospodăriile din România, fiind menționate de 91,3% dintre respondenți. Alimentele ocupă locul al doilea, cu 85,5%.
Sănătatea a urcat pe poziția a treia, fiind indicată de 75,4% dintre participanții la cercetare. Urmează abonamentele, transportul, educația și activitățile de timp liber, cu 73,7%.
Plata datoriilor și a restanțelor ocupă locul al cincilea, cu 71,6%, iar achitarea creditelor se află pe poziția a șasea, cu 63,9%.
Responsabilitatea financiară rămâne însă importantă pentru majoritatea populației. Astfel, 90,8% dintre români consideră că fiecare persoană are obligația morală de a-și achita datoriile la timp.
În cazul celor care au restanțe, 35,9% spun că principalul motiv pentru care vor să își plătească datoriile este că acest lucru reprezintă o obligație morală. Alți 26% urmăresc să își recapete liniștea și să reducă stresul provocat de problemele financiare.
Datele Barometrului datoriilor 2026 conturează astfel o realitate în care economisirea este prezentă în tot mai multe gospodării, dar nu garantează protecția în fața unor dificultăți financiare majore. Pentru o mare parte dintre români, construirea unei rezerve consistente și gestionarea eficientă a bugetului rămân obiective greu de atins.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI





