România își acoperă aproape 60% din consumul de cartofi din import, iar autoritățile încearcă să reducă dependența de producția externă printr-o nouă schemă de sprijin pentru fermieri.

Pentru 2026, cultivatorii pot primi până la 300 de euro pe hectar, însă producătorii avertizează că banii nu sunt suficienți.

Problema nu este doar lipsa suprafețelor cultivate, ci și dispariția depozitelor în care cartofii românești ar putea fi păstrați și vânduți pe tot parcursul anului.

Potrivit ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, situația este una dificilă. Acesta a explicat situația la TVR 1.

„Aproape 60% din consumul de cartofi vine din producție de afară. Suprafețele nu cresc în proporția creșterii consumului din anii trecuți. An de an, supraproducția din țările UE ajunge în România.”

Pentru a încuraja cultivarea cartofului în România, Guvernul pregătește pentru 2026 o schemă de ajutor de minimis cu un buget total de 26,625 milioane de lei.

Fiecare producător eligibil poate primi maximum 300 de euro pentru fiecare hectar cultivat, suma urmând să fie calculată în funcție de suprafața efectiv cultivată de beneficiar.

Fermierii spun că 300 de euro nu sunt suficienți

Producătorii susțin însă că valoarea ajutorului este prea mică pentru a determina o creștere semnificativă a suprafețelor cultivate.

Cleonic Sucaciu, președintele Federației Naționale „Cartoful”, spune că orice sprijin este binevenit, dar că suma anunțată nu poate reprezenta un stimulent suficient de puternic pentru fermieri:

„E mult prea puțin, dar orice, orice bănuț contează pentru cultivatorii de cartofi. Un 800 de euro era o cifră care chiar stimula creșterea suprafeței și stimula și alți fermieri să se gândească să se ocupe de această cultură.”

Și reprezentanții industriei alimentare atrag atenția asupra diferențelor dintre România și celelalte state europene.

Dragoș Frumosu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară, afirmă:

„Subvențiile pe care România le primește sunt mult sub subvențiile pe care celelalte țări ale UE le primesc.”

Cine poate primi banii

Schema se adresează mai multor categorii de producători.

Pot solicita sprijinul persoanele fizice care dețin un atestat de producător valabil până la 31 decembrie 2026, dar și persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și familiale.

De asemenea, sunt eligibili producătorii agricoli organizați ca persoane juridice, în condițiile stabilite de schemă.

Nu doar suprafața cultivată este problema

Specialiștii din domeniu spun că România are nevoie de investiții și într-o altă zonă esențială: depozitarea.

Fără spații adecvate, fermierii sunt adesea obligați să-și vândă producția imediat după recoltare, când oferta este mare și prețurile pot fi mai mici. În schimb, cartofii importați pot ajunge pe piață și în lunile următoare.

Dragoș Frumosu avertizează că lipsa depozitelor a contribuit la declinul producției interne:

„În momentul de față, ceea ce îi lipsește României foarte mult și ceea ce a condus la scăderea producției de cartof este depozitarea. De-a lungul timpului, depozitele din zona Covasna, Harghita, partea de nord a Moldovei au fost terminate.”

Astfel, problema cartofului românesc nu se rezumă la subvenția acordată pe hectar. Fermierii au nevoie și de infrastructură care să le permită să-și păstreze recolta și să o valorifice atunci când cererea și prețul sunt mai bune.

De unde vin cartofii importați

În timp ce producția internă nu reușește să acopere necesarul pieței, România se bazează tot mai mult pe importuri.

Printre principalele țări din care companiile românești aduc cartofi se numără Grecia, Turcia și Egipt.

Autoritățile încearcă astfel să stimuleze producția internă prin ajutorul de 300 de euro pe hectar, însă producătorii consideră că pentru o schimbare reală sunt necesare măsuri mai consistente.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007