Un acord de cooperare în domeniul energiei semnat între România și Ucraina a stârnit reacții și interpretări diferite în spațiul public.
Documentul, semnat la București de președintele României, Nicușor Dan, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, include și o referire la posibilitatea folosirii depozitelor de gaze din Ucraina pentru stocarea unor cantități de gaz provenite din proiectul offshore Neptun Deep.
Subiectul a fost intens discutat după ce în mediul online au apărut afirmații potrivit cărora România ar urma să trimită gazele extrase din Marea Neagră în Ucraina.
Unul dintre cei care au criticat scenariul este liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, care susține că semnătura pusă pe document ar însemna începutul procedurilor pentru trimiterea unei părți din viitoarea producție de gaz pentru depozitare în Ucraina.
El afirmă că, dacă producția anuală a proiectului ar ajunge la 7–8 miliarde de metri cubi, partea deținută de Romgaz, de aproximativ 3,5–4 miliarde de metri cubi, ar putea fi depozitată peste graniță.
„Pentru a clarifica ce a făcut Nicușor Dan prin această semnătură: el a început demersurile de a trimite pentru înmagazinarea în Ucraina a părții Romgaz din viitoarea producție din câmpul Neptun Deep.
Dacă acolo se vor extrage 7-8 miliarde de metri cubi/an, jumătatea Romgaz-ului , de 3,5-4 miliarde de metri cubi/an vor ajunge în Ucraina, pentru a fi depozitată și, evident, consumată”, a scris Peiu pe Facebook.
Într-un comunicat, AUR a transmis că se opune unei astfel de variante și a propus dezvoltarea unor depozite subterane de gaze pe teritoriul României, astfel încât resursele extrase din Marea Neagră să fie folosite pentru dezvoltarea industriei interne, nu exportate ca materie primă.
„Ne opunem prevederii ca gazele românești extrase din perimetrul Neptun Deep să fie transportate și depozitate în Ucraina, pentru a fi la dispoziția acestui stat.
Propunem construirea de depozite subterane de gaze pe teritoriul României iar gazul românesc să fie folosit pentru reindustrializarea României, nu pentru export ca materie primă”, spune AUR într-un comunicat de presă.
Textul acordului energetic nu stabilește o obligație fermă privind trimiterea gazului românesc în Ucraina.
Documentul menționează doar intenția celor două state de a „explora posibilitatea” utilizării facilităților de stocare subterană din Ucraina pentru gazele care ar putea tranzita Coridorul Vertical de Gaz sau pentru producția viitoare din perimetrul Neptun Deep.
Formularea sugerează că este vorba doar despre o opțiune analizată la nivel bilateral, nu despre o decizie deja adoptată.
Un fost ministru al Energiei a explicat că ideea utilizării depozitelor din Ucraina are mai degrabă o motivație economică decât una politică. România nu dispune de suficiente spații de stocare pentru volumele mari de gaz care ar putea fi extrase în viitor.
În acest context, folosirea infrastructurii ucrainene ar putea reduce costurile logistice.
„Ucraina are o infrastructură construită. Ce înțeleg eu că s-a discutat ieri, și părerea mea e că au făcut foarte bine, e să exploreze dacă această infrastructură construită poate fi utilizată și de România, presupun că după încheierea războiului.
În perioada de iarnă, consumatorii români ar fi mai protejați, și din punct de vedere securitate al aprovizionării, dar și din punct de vedere al prețurilor. Noi avem capacități insuficiente de depozitare.
Din acest motiv, în anumite zile din iarnă avem nevoie să importăm, pentru că avem un consum mai mare decât capacitatea noastră de producție plus capacitatea de stocare”, a spus fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu pentru Digi 24.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
