Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a afirmat, miercuri seară, la Antena 3, că preşedintele Klaus Iohannis trebuie să fie foarte responsabil când face declaraţii referitoare la faptul că nu mai sunt bani pentru plata salariilor şi pensiilor, iar dacă ar fi adevărat „nu faci publică o astfel de declaraţie”.
„Domnul preşedinte Klaus Iohannis a aprobat un buget la începutul acestui an şi ştim foarte bine că a avut atunci toate elementele de bugetul, toate măsurile pe care Guvernul PSD-ALDE şi le-a asumat, cu impact, cu absolut tot ceea ce trebuia ca dânsul să înţeleagă şi să adopte bugetul. Ca şi dovadă, că l-a şi promulgat. Astfel de referiri, că nu sunt bani de pensii sau că se prefigurează o catastrofă la nivel naţional, sunt declaraţii iresponsabile. În cel mai rău caz, că ar fi adevărat ceea ce spune dânsul, e o discuţie care se poartă altfel, între preşedintele României, primul ministru, în cadru restrâns, pentru a vedea dacă este situaţia aceea şi care sunt măsurile pe care Guvernul sau împreună şi cu preşedinţia, după caz la caz, are trebui să fie luate. E posibil orice. Chiar dacă ar fi aşa ceva adevărat, dar nu este, nu faci publică o astfel de declaraţie. Să spunem în cazul pestei porcine. Preşedintele statului român nu se pronunţă că ceva va veni şi că e posibil să… Trebuie să fie foarte responsabil când face astfel de declaraţii, pentru că pot fi repercusiuni şi economice grave, dar şi de altă natură. Nu poţi să alertezi populaţia cu pensiile şi salariile. Se va dovedi până la final că pe acest an oamenii au avut şi pensiile, şi salariile la timp, aşa cum a promis acest Guvern. Repet, sunt declaraţii care se pot face, dar până la o anumită limită. În orice ţară, anumite situaţii se discută, în primul rând, în acest cadru – Preşedinţie, Guvern şi alte structuri ale statului. De asta se discută în CSAT anumite elemente de siguranţă naţională, nu ieşi şi le faci public”, a spus Teodorovici.
Potrivit ministrului Finanţelor, în cazul rectificării bugetare, aceasta se face „per ansamblu, nu parţial”, cum a sugerat şeful statului.
„Rectificarea bugetară se face per ansamblu, nu parţial, cum sugerează preşedintele României. Atunci să schimbăm legea care se referă la funcţionarea CSAT-ului, pentru că acolo se spune „bugetul”, nu rectificarea, dar se înţelege implicit şi rectificarea. Trebuie să spunem foarte clar că CSAT se asigură că sumele pentru respectarea angajamentelor asumate de România în anumite zone sunt respectate şi punct. Preşedintele nu trebuie să iasă în public într-un asemenea mod. Vizavi de întârziere (cu rectificarea, n.r.), pot să-i dau domnului preşedinte câteva exemple, nedorind a intra într-o dispută. Nu vreau să pun paie pe foc în continuare şi să menţin un astfel de conflict în mod public, pentru că nu este corect faţă de români”, a menţionat şeful de la Finanţe.
Teodorovici a expus şi două cazuri pentru care amânarea rectificării poate avea repercursiuni importante.
„Am dat săptămâna trecută un comunicat pe schemele de ajutor de stat pentru mediul economic. Noi trebuia să primim la Ministerul de Finanţe din 27 august propuneri din partea firmelor, în special cele româneşti, pe proiecte de finanţări pentru minimum 3 milioane de euro. Astăzi, noi am amânat până pe 10 septembrie acest termen, deci iată o întârziere. A doua chestiune este un caz foarte grav pe care trebuie să-l aduc în atenţia opiniei publice. Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, are un caz foarte grav la minister: un copil de 8 sau 9 luni care are nevoie de un tratament urgent, pentru că suferă de o boală rară, şi pentru care vindecare s-a cerut o anumită sumă la rectificare, s-a propus de noi, ca Minister de Finanţe, suma respectivă, dar rectificarea aşteaptă până pe 4 septembrie. E viaţa unui om în joc. Mai sunt probleme naţionale de sănătate pentru care Ministerul Sănătăţii a cerut sume”, a subliniat oficialul.
Întrebat de ce nu se alocă bani pentru astfel de situaţii din Fondul de rezervă al Guvernului, Eugen Teodorovici a precizat că acesta „este pe zero”, la ora actuală.
„Fondul de rezervă al Guvernului este, astăzi, zero pentru că am alimentat tot timpul situaţii care au apărut. Anul acesta am tot dat pe inundaţii, calamităţi naturale, pestă porcină, deci s-au alimentat nişte fonduri în astfel de situaţii. Sunt publicate în Monitorul Oficial, Hotărârile de Guvern prin care au fost alocate sumele respective. Peste 600 de milioane de lei doar pe calamităţi naturale, evenimente care s-au anticipat de anul trecut când s-a făcut bugetul pe 2018. Niciodată, un Guvern responsabil faţă de poporul său, cum este PSD-ALDE, nu are astfel de jocuri de culise. Un astfel de Guvern nu o să aibă niciodată pe masa de discuţii vreun semn de întrebare vizavi de veniturile românilor, că sunt pensii sau că sunt salarii. Nu este niciun risc pentru neplata pensiilor şi salariilor. Amânarea rectificării creează efecte negative pentru întreaga economie. Degeaba încearcă domnul preşedinte să ducă discuţia într-o altă direcţie”, a susţinut ministrul.
În legătură cu bugetul Preşedinţiei, Teodorovici a punctat faptul că acesta nu va merge pe datorie, iar evenimentul din luna septembrie la care vor fi prezenţi 12 şefi de stat va fi organizat.
„Bugetul Preşedinţiei nu va merge pe datorie. Aşa ceva nu există. Sunt contracte semnate pentru acel forum din septembrie, unde vor fi invitaţi 12 preşedinţi de stat. Sunt convins că un război între oameni politici, fie că se numesc Iohannis, Dragnea, Teodorovici, nu face bine acestei ţări. De aceea, am cerut public preşedintelui şi altor oameni politici să discutăm. Poate domnul preşedinte a fost dezinformat de echipa pe care o are, nu ştiu, dar nu vreau să cred că un preşedinte de stat aduce în spaţiul public subiecte de acest tip. Preşedintele României nu m-a consultat în legătură cu problemele pe care le-a spus public. Am să-i prezint preşedintelui, pe 4 septembrie, datele problemei şi că există bani pentru angajamente şi de a face plăţi efectiv, cel puţin până la a doua rectificare”, a spus ministrul Finanţelor Publice.
Recent, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la Sibiu, că Guvernul minte, punctând că Executivul putea să facă rectificare bugetară în orice domeniu fără niciun aviz de la CSAT, cu excepţia zonei de securitate naţională.