România se află printre statele europene cu cele mai mari probleme în domeniul protecției sociale și al incluziunii, potrivit Raportului de țară publicat de Comisia Europeană în 2026. Cinci dintre cei șapte indicatori sociali monitorizați de Executivul european sunt evaluați ca fiind în „situație critică”, iar una dintre cele mai grave vulnerabilități este reprezentată de incluziunea copiilor și tinerilor cu dizabilități.
Doar 31% dintre copiii cu dizabilități sunt integrați în învățământul de masă, în timp ce 61,6% dintre tinerii cu dizabilități părăsesc timpuriu sistemul educațional – un procent de aproape două ori și jumătate mai mare decât media Uniunii Europene, de 24,6%, potriviti edupedu.ro.
Comisia Europeană avertizează că accesul limitat la educație incluzivă, lipsa personalului specializat și nivelul redus al investițiilor în protecția socială contribuie la perpetuarea inegalităților și la excluderea persoanelor vulnerabile de pe piața muncii.
România, printre cele mai slabe performanțe din UE la incluziune socială
Raportul evidențiază că România alocă printre cele mai mici procente din PIB pentru protecție socială și servicii de îngrijire pe termen lung din Uniunea Europeană. În consecință, riscul de sărăcie și excluziune socială rămâne ridicat, iar accesul la servicii comunitare este limitat.
Efectele sunt vizibile inclusiv pe piața muncii. Diferența dintre rata de ocupare a persoanelor cu și fără dizabilități a ajuns la 45,4 puncte procentuale, cu peste 21 de puncte peste media europeană.
Potrivit Comisiei Europene, disparitățile socio-economice, nivelul de educație al părinților, segregarea școlară a elevilor romi și incluziunea redusă a copiilor cu dizabilități amplifică inechitățile educaționale și sociale.
Cinci indicatori sociali ai României sunt în zona critică
În tabloul de bord social al Comisiei Europene, România înregistrează rezultate critice la:
- rata persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială – 27,4%;
- rata copiilor aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială – 32,4%;
- impactul transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei – 21,7%;
- diferența de ocupare dintre persoanele cu și fără dizabilități – 45,4 puncte procentuale;
- ponderea copiilor sub trei ani care beneficiază de servicii formale de educație și îngrijire timpurie – 11,1%.
Un singur indicator se situează la nivel apropiat de media europeană: supraîmpovărarea populației de costurile locuinței (5%).
Doar trei din zece copii cu dizabilități sunt integrați în școli de masă
Comisia Europeană consideră că segregarea școlară rămâne una dintre problemele structurale ale sistemului educațional românesc. Potrivit raportului, 43% dintre elevii romi învață în școli segregate, iar numai 31% dintre copiii cu dizabilități sunt înscriși în învățământul de masă.
Cu alte cuvinte, aproape șapte din zece copii cu dizabilități nu beneficiază de educație incluzivă.
Raportul mai arată că România se numără printre țările cu cele mai mari decalaje educaționale din Uniunea Europeană. Doar 3,7% dintre elevii proveniți din medii dezavantajate obțin rezultate bune la competențele de bază, comparativ cu media europeană de 16,3%.
Lipsa profesorilor pregătiți pentru lucrul cu elevii cu CES
Executivul european atrage atenția și asupra deficitului de cadre didactice pregătite să lucreze cu elevi cu dizabilități sau cerințe educaționale speciale (CES).
Datele prezentate în raport indică:
- scădere a satisfacției profesorilor față de formarea pedagogică, de la 87% în 2018 la 69%;
- doar 23,6% dintre profesorii debutanți au beneficiat de mentorat în 2024;
- numai 59,8% dintre profesori consideră că programele recente de formare continuă au avut un impact real asupra activității lor.
Abandonul școlar în rândul tinerilor cu dizabilități atinge un nivel alarmant
Cea mai gravă problemă semnalată de Comisia Europeană este rata extrem de ridicată a abandonului școlar în rândul persoanelor cu dizabilități.
În 2024, 61,6% dintre tinerii cu dizabilități cu vârste între 18 și 24 de ani au părăsit timpuriu educația și formarea profesională, comparativ cu media europeană de 24,6%.
Practic, aproape doi din trei tineri cu dizabilități din România ies din sistemul educațional înainte de finalizarea studiilor.
Deși Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) a produs rezultate pozitive în școlile beneficiare, Comisia avertizează că măsurile actuale rămân insuficiente pentru identificarea, recuperarea și reintegrarea copiilor care au părăsit școala.
Investiții reduse în protecția socială și servicii insuficiente
În 2024, transferurile sociale au redus sărăcia cu doar 21,7%, mult sub media europeană de 33,2%.
Cheltuielile pentru protecție socială au reprezentat 13,6% din PIB, comparativ cu media UE de 19,6%, ceea ce plasează România printre statele cu cele mai reduse investiții în acest domeniu.
Comisia Europeană concluzionează că sistemul de protecție socială răspunde insuficient riscurilor de sărăcie și excluziune, iar serviciile destinate persoanelor cu dizabilități sunt în continuare subdezvoltate.
Efecte directe asupra accesului la muncă
Deficiențele din educație și lipsa serviciilor de sprijin se reflectă direct în integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități.
În 2025, diferența dintre rata de ocupare a persoanelor cu și fără dizabilități a urcat la 45,4 puncte procentuale, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Participarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități cu vârste între 55 și 64 de ani este de doar 24,3%, de peste două ori mai mică decât media europeană de 55,1%.
În acest context, una dintre recomandările formulate de Comisia Europeană pentru România vizează extinderea serviciilor sociale, educaționale, de sănătate și de ocupare, cu accent pe grupurile vulnerabile și pe prevenirea excluziunii sociale.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
