Nicoleta Mihaiu este eleva care, anul acesta a reușit să termine Academia Forțelor Tereste „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, ca șefă de promoție, cu media 9,66, după ce, tot șefă de promoție a fost și la încheierea liceului militar, din Breaza. Este acum sublocotenet, iar la ceremonia de încheiere a școlii militare și de ridicare în grad, a primit, de la Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, prezent la manifestare, un stilet gravat (pumnal cu lamă triunghiulară), iar de la Șeful Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Dumitru Scarlat, Emblema de Merit „Ştiinţă Militară”, clasa a II-a. Emoția fetei și mândria superiorilor ei au fost greu de ascuns, chiar și cu atitudinea de neclintit specifică militarilor. „Îmbrăcăm astăzi hainele distinse ale absolvirii, cu tresele de ofiţer poleindu-ne umerii şi ocupăm în faţa dumneavoastră locul mult aşteptat şi binemeritat, rod al unui efort îndelungat. Ne luăm bun rămas de la locul care ne-a format ca oameni, ca valori şi caractere, pentru a duce imaginea academiei şi, odată cu ea, suflul nou al unei tinere generaţii în toate colţurile ţării”, spunea fata în discursul ei, vorbind în numele tuturor absolvenților militari din acea zi.
Nicoleta s-a născut într-o comună din judeţul Buzău, unde şi locuiește alături de familia ei. „Mama, profesoară de matematică, este cea care mi-a insuflat de mică dorinţa de dezvoltare în spiritul cunoaşterii şi cea care, alături de tatăl şi de sora mea mai mică, m-a sprijinit în toate alegerile de până acum. Cea mai mare parte a realizărilor mele o datorez familiei, iar mulţumirile în acest sens sunt nemăsurate”. A urmat şcoala generală în comuna natală, unde, își amintește ea, a avut parte de profesori simpli, deosebiţi, care i-au deschis primele orizonturi, fără de care nu ar fi putut ajunge în instituţiile care şi-au lăsat puternic amprenta asupra dezvoltării sale personale, așa cum au fost Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” din Breaza şi Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. „A fost o alegere dictată de caracterul meu. Eram la o vârstă fragedă atunci când am susţinut admiterea la liceul militar de la Breaza. A fost o provocare pentru mine şi ceva nou pentru familia mea, fiindcă nu aveam niciun fel de tradiţie în acest sens. Dacă la început uniforma militară şi frumoasa idee de a-mi apăra patria mi-au inspirat alegerea, nenumărate alte lucruri descoperite pe parcurs mi-au confirmat pasiunea pentru viaţa militară.” Pentru Nicoleta, această lume în care majoritatea celor care o aleg sunt bărbați, această lume pe care noi o vedem cu multe momente dificile, critice și chiar dramatice, pentru ea pare importantă și interesantă în aceeași măsură. „Mediul în care m-am dezvoltat include voinţă, ambiţie, disciplină şi putere, nu te lasă să te complaci în rutină, ci te determină să lucrezi pemanent asupra ta şi să tinzi către ceva nou. Iar când îţi place ceea ce faci, fiecare zi îţi aduce bucurii şi satisfacţii.” Nicoleta a fost cea mai bună, atât între fete cât și între băieți, și la academie și la liceul militar. „Consider că atunci când vine vorba de dragostea faţă de ţară, deopotrivă bărbaţi şi femei avem, în esenţă, aceeaşi substanţă. Pentru asta, o fată îşi găseşte la fel de bine locul în mediul militar, care are nevoie de o atmosferă frumoasă, de colegialitate şi de lucru în echipă. Adaptarea mea a fost una organică şi coerentă. Când o femeie îmbracă uniforma militară se schimbă ceva în interiorul ei. S-au schimbat multe şi în viaţa mea, dar schimbări care mi-au adus multe de învăţat.”
Își dorește să contribuie la construcţia securităţii naţionale
Pasiunile Nicoletei sunt strict legate de viața militară. Este aerul pe care tânăra și frumoasa fată a decis să îl respire, într-un mod profesionist. A jonglat cu motivația ei interioară, pentru a-și depăși limitele personale şi profesionale. Notele ei mari reflectă dorinţa de cunoaştere şi pasiunea pentru ceea ce face. „Rezultatele vin de la sine. Iar secretul stă în efort, perseverenţă, determinare şi încredere de sine. În plus, pentru studenţii militari, o carieră de succes nu poate fi descrisă în afara unui mediu al disciplinei şi al valorilor.” Nu are un model în viață, după care să se ghideze, însă spune că sunt persoane care au inspirat-o într-un mod plăcut şi care şi-au lăsat amprenta asupra ei. „Una dintre ele este o doamnă profesoară de la liceul militar, modelul caracterului feminin, al voinţei şi puterii de muncă, iar cealaltă, un ofiţer superior din acelaşi liceu – modelul comandantului şi liderului militar.” Tânărul sublocotenent își va continua studiile și nu va renunța la ceea ce-i place. „La început de drum, îmi pun toată încrederea într-o carieră militară de succes, plină de satisfacţii profesionale. Am mare încredere în forţele proprii.” Scopul ei este ca, într-o zi, să reprezinte interesele României la un nivel înalt şi să contribuie la construcţia securităţii naţionale. În acest moment, aflată la interferența finalului anilor de studiu și începutul carierei militare, Nicoleta spune că cel mai puternic aliat i-a fost echilibrul. A învățat cum să combine iniţiativa şi răbdarea, ambiţia şi disciplina, responsabilitatea şi pasiunea pentru a-și contura propriul destin profesional. „Şi toate astea într-un loc în care comandanţi, instructori şi profesori te învaţă să îţi depăşeşti propriile limite şi să-ţi îndrepţi atenţia permanent asupra ta, te motivează să mergi mai departe şi să obţii cele mai bune rezultate.” Ce sfat are Nicoleta pentru tinerele care își doresc să se îndrepte către militărie? „Să-şi asculte instinctul şi să-şi concentreze eforturile pentru a avea acces la o astfel de carieră. Iar în prezent, învăţământul militar românesc oferă multe oportunităţi în acest sens. Ele nu au nevoie de o pregătire psihică preliminară, ci doar de încredere de sine, alături de tinereţe, entuziasm şi caracter puternic. Pentru că atunci când îţi iubeşti profesia, poţi obţine foarte multe, deoarece dificultăţile se înfruntă cu fermitate. Trebuie doar să nu te opreşti în faţa acelor greutăţi, fapt care te va conduce întotdeauna pe drumul corect.” Nu are ce reproșa sistemului de învățământ militar, al cărui produs este, iar dacă ar trebui sau nu să se schimbe ceva, consideră că nu are încă acea competenţă de a privi lucrurile la un nivel macro, astfel încât să emită o astfel de părere.
