Calitatea actului educațional din sălile de clasă depinde direct de pregătirea și evoluția profesională a celor de la catedră. La nivel județean, nucleul acestei dezvoltări este Casa Corpului Didactic Sibiu, instituție care marchează trecerea către o nouă etapă administrativă. Noul director al instituției, Diana Zaharescu, vine în fața comunității educaționale cu o strategie clară, fundamentată pe anii de activitate în structurile Inspectoratului Școlar Județean Sibiu. În interviul de mai jos, analizăm prioritățile noului management, oferta de cursuri acreditate pentru cadrele didactice și proiectele care vor defini formarea profesorilor în perioada următoare.
„O Casă a Corpului Didactic trebuie să fie mult mai mult decât un furnizor de cursuri”
Redacția: În ce împrejurări v-a fost propusă conducerea Casei Corpului Didactic Sibiu și ce v-a determinat să acceptați această responsabilitate?
Prof. Diana Zaharescu: Am primit această propunere într-un moment în care era necesară asigurarea continuității manageriale a instituției. Am acceptat-o ca pe o responsabilitate profesională și, în același timp, ca pe o oportunitate de a contribui într-o zonă pe care o cunosc foarte bine: dezvoltarea resurselor umane din educație.
Experiența de profesor, dar și activitatea desfășurată timp de doi ani în domeniul dezvoltării resursei umane la Inspectoratul Școlar Județean Sibiu mi-au oferit contact direct atât cu nevoile cadrelor didactice, cât și cu mecanismele sistemului. Am acceptat pentru că sunt convinsă că o Casă a Corpului Didactic trebuie să fie mult mai mult decât un furnizor de cursuri; aceasta trebuie să devină un centru real de resurse, inovație, dialog profesional și sprijin pentru școală.
Pentru mine, cuvintele care trebuie să caracterizeze mandatul sunt formare, dezvoltare, inovație și parteneriat, susținute de transparență și de respect față de profesioniștii din educație.
Ați fost numită prin detașare în interesul învățământului până la organizarea unui concurs, dar nu mai târziu de 31 august 2027. Cu ce mandat și cu ce obiective ați preluat instituția? Intenționați să participați la concurs atunci când acesta va fi organizat?
Privesc acest mandat, indiferent de durata lui, ca pe unul în care trebuie să existe rezultate concrete. Nu cred în ideea unui management provizoriu, atâta timp cât ocup această funcție, responsabilitatea este deplină.
Am stabilit câteva priorități foarte clare: stabilizarea instituțională și consolidarea echipei, transparența decizională, actualizarea procedurilor și a informațiilor publice, construirea ofertei de formare pornind de la nevoile reale ale profesorilor, apropierea CCD de școlile din întreg județul și dezvoltarea unei componente puternice de inovație, digitalizare și proiecte.
Regulamentul spune foarte clar că misiunea Casei Corpului Didactic este promovarea inovației și a reformei în educație, precum și dezvoltarea profesională a personalului din învățământ. Acesta este și reperul meu managerial.
În ceea ce privește un viitor concurs, cred că este prematur să transform această întrebare într-un obiectiv personal. În acest moment sunt concentrată pe ceea ce trebuie făcut la CCD Sibiu, iar când concursul va fi organizat, voi lua o decizie în raport cu rezultatele mandatului și cu contextul de atunci.
„Pentru mine este firesc ca directorul unei instituții dedicate formării continue să ofere, înainte de toate, propriul exemplu”
Sunteți profesor la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „Terezianum” și ați fost timp de doi ani inspector școlar pentru dezvoltarea resursei umane. Cum vă ajută aceste experiențe în noua funcție și ce considerați că trebuie să învățați despre activitatea specifică a CCD?
Faptul că vin din școală mă ajută foarte mult, întrucât cunosc realitatea de la clasă, presiunile cu care se confruntă profesorii, schimbările din sistem și nevoia de soluții cu adevărat aplicabile. Experiența din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Sibiu, în domeniul dezvoltării resurselor umane, mi-a oferit și o perspectivă mai largă asupra nevoilor existente la nivelul întregului județ.
Am considerat întotdeauna că, pentru a le vorbi celorlalți despre formare continuă, trebuie să fii tu însuți preocupat permanent de propria dezvoltare profesională. De aceea, parcursul meu academic a fost unul constant, iar după obținerea gradului didactic I, am absolvit două programe de masterat la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, primul în specializarea inițială, iar cel de-al doilea în management, urmate apoi de cursuri postuniversitare în specializarea Matematică și Științe ale Naturii, la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. În prezent sunt doctorand în domeniul ingineriei industriale la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.
Pe parcursul carierei mele am făcut parte din echipe de proiecte internaționale PHARE, Comenius și Erasmus. O experiență relevantă a fost implicarea, alături de colegii din Rotary Club Sibiu, într-un Global Grant de aproximativ 260.000 de euro, destinat retehnologizării atelierului de panificație al Liceului „Terezianum” Sibiu. Am fost implicată în proiect încă din etapa de inițiere până la implementare, o experiență care mi-a consolidat competențele de management de proiect, colaborare și atragere de resurse. Cred că un manager bun nu este cel care consideră că știe deja totul, ci cel care continuă să învețe, să asculte și să se adapteze, iar pentru mine este firesc ca directorul unei instituții dedicate formării continue să ofere, înainte de toate, propriul exemplu.
Preluați CCD Sibiu după un an școlar care nu a fost unul foarte liniștit, marcat de schimbări de personal, proceduri repetate pentru ocuparea unor posturi și controverse publice. Cum caracterizați situația instituției pe care ați găsit-o la începutul mandatului?
Nu doresc să încep mandatul construindu-mi proiectul managerial prin raportare negativă la trecut și nici să transform problemele interne ale unei instituții într-un subiect de polemică publică.
Am găsit o instituție cu experiență, cu proiecte și activități valoroase, dar care are, în același timp, nevoie de stabilizare, de clarificare a responsabilităților, de consolidare a procedurilor interne și de recâștigarea încrederii.
Primele mele preocupări sunt verificarea situației reale a instituției, a documentelor și a fluxurilor administrative, actualizarea informațiilor publice și crearea unui cadru de lucru predictibil. Acolo unde vor exista probleme, acestea vor fi soluționate în mod legal și instituțional. Cred că de la un manager se așteaptă să vorbească mai mult despre soluțiile pe care le pune în aplicare, nu despre ceea ce „ar fi trebuit să se întâmple, dacă…” — aceasta este direcția în care îmi doresc să merg.
„Orice post vacant va fi ocupat exclusiv prin procedurile prevăzute de legislație”
Care este, în acest moment, situația exactă a personalului CCD Sibiu? Câte posturi sunt prevăzute în organigramă, câte sunt ocupate și ce posturi sunt vacante în compartimentele de specialitate, secretariat, contabilitate și informatică?
Primul lucru pe care îl consider necesar este ca informația publică să coincidă întotdeauna cu situația reală din instituție.
Organigrama publicată pentru anul școlar 2025–2026 prevede, pe lângă funcția de director, 3,5 posturi în compartimentul programe și proiecte, un post la bibliotecă, un post la secretariat, 0,5 posturi de informatică și un post la contabilitate.
În același timp, pagina „Echipa” publicată pe site nominalizează trei profesori metodiști, precum și personal pentru bibliotecă, contabilitate, secretariat și informatică, dar conține încă informații aferente conducerii anului școlar anterior.
În această perioadă facem o verificare și o actualizare a situației încadrărilor și a informațiilor publicate. Mi se pare normal ca orice persoană care intră pe site-ul instituției să găsească informații corecte și actualizate și aceasta este, de fapt, o formă de transparență.
CCD Sibiu a organizat în ultimul an mai multe proceduri pentru ocuparea posturilor de profesor metodist. De câți profesori metodiști are nevoie instituția pentru a funcționa normal și prin ce proceduri intenționați să completați echipa?
Organigrama publică prevede 3,5 posturi pentru compartimentul de programe și proiecte. Dincolo însă de numărul de posturi, este foarte important profilul profesional al celor care le ocupă. CCD are nevoie de competențe complementare: formare a adulților, curriculum, management educațional, educație digitală, proiecte, incluziune și evaluarea impactului formării.
Orice post vacant va fi ocupat exclusiv prin procedurile prevăzute de legislație, cu criterii cunoscute înainte de selecție și cu publicarea etapelor și rezultatelor. Metodologia de mobilitate în vigoare trimite în continuare, pentru recrutarea, selecția și încadrarea personalului didactic din CCD, la Regulamentul aprobat prin OMECTS nr. 5554/2011, astfel încât mă interesează să construim o echipă competentă, complementară și profesional credibilă.
„Îmi doresc ca site-ul CCD să devină și un instrument real de transparență”
În spațiul public au fost ridicate semne de întrebare privind modul de ocupare a unor posturi și posibile situații de incompatibilitate sau conflict de interese. Ce reguli veți introduce pentru ca viitoarele selecții, detașări și colaborări să fie transparente și să nu mai genereze asemenea suspiciuni?
Pentru mine, transparența trebuie să se vadă în modul concret în care luăm deciziile.
Criteriile trebuie să fie clare de la început, procedurile respectate, iar rezultatele comunicate transparent. Dacă există o situație care poate genera un conflict de interese, aceasta trebuie declarată și gestionată conform legii.
Cred că suspiciunile apar cel mai ușor atunci când oamenii nu au acces la informație și, tocmai de aceea, îmi doresc ca site-ul CCD să devină și un instrument real de transparență, unde procedurile, anunțurile și rezultatele pot fi urmărite cu ușurință.
Ați discutat cu angajații despre problemele întâmpinate și ce veți face pentru a reconstrui o echipă stabilă și funcțională?
Da. Am început discuțiile atât individual, cât și despre modul în care trebuie să funcționăm ca echipă.
Cred că o instituție nu se stabilizează prin dispoziții, ci prin claritate. Este important ca fiecare membru al echipei să știe ce responsabilități are, ce se așteaptă de la el, care sunt termenele, cum comunicăm și cum luăm deciziile.
Îmi doresc o cultură organizațională bazată pe profesionalism, comunicare și asumare. Competența, colaborarea, și inovarea sunt valorile pe care vreau să construim activitatea CCD Sibiu și să le transformăm în practici reale, de zi cu zi.
„Consider că o ofertă bună de formare se construiește pe baza datelor, a consultării și a feedbackului”
Cum sunt identificate în prezent nevoile reale de formare ale profesorilor din județ? Intenționați să îi consultați direct prin chestionare, întâlniri sau discuții cu responsabilii pentru formare din școli?
Oferta de formare trebuie să înceapă cu întrebarea „De ce au nevoie profesorii?”, nu cu întrebarea „Ce cursuri avem deja?”.
Avem deja instrumente de analiză, precum chestionarele și focus-grupurile, dar vreau să mergem mai departe și să avem un dialog direct cu profesorii metodiști, directorii, responsabilii de formare din școli, cadrele didactice și cu Inspectoratul Școlar. Vreau să distingem inclusiv nevoile diferite ale profesorilor debutanți, ale celor cu experiență, ale managerilor și ale personalului auxiliar.
Consider că o ofertă bună de formare se construiește pe baza datelor, a consultării și a feedbackului.
Care vor fi principalele direcții ale ofertei de formare pentru anul școlar 2026–2027? Ce programe noi doriți să introduceți și câți profesori estimați că vor beneficia de ele?
Oferta finală va fi construită după încheierea analizei de nevoi, tocmai pentru a nu stabili cursurile înainte de a-i consulta pe beneficiari.
Direcțiile pe care le consider deja prioritare sunt însă clare: pedagogie digitală și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, management educațional și leadership, prevenirea violenței și bullyingului, incluziune și lucrul cu elevii cu cerințe educaționale speciale, prevenirea abandonului școlar, educație outdoor, evaluare modernă, managementul clasei, dezvoltarea competențelor socio-emoționale, mentorat și proiecte europene.
Actuala ofertă demonstrează deja experiență în consiliere și orientare, strategii inovatoare prin artă, educație prin șah sau prevenirea bullyingului. Intenția mea este să păstrăm ceea ce produce rezultate și să introducem tematici noi acolo unde analiza ne arată că este nevoie.
În privința numărului de beneficiari, nu vreau să dau o cifră doar ca să sune bine. Țintele vor fi stabilite și publicate odată cu oferta, iar ulterior vom raporta numărul real de participanți și impactul programelor.
„Profesorii au nevoie, mai ales, de formare pe care o pot folosi a doua zi la clasă”
Din experiența dumneavoastră la catedră, care sunt cursurile de care profesorii au cu adevărat nevoie și ce tipuri de formare sunt urmate mai ales pentru obținerea creditelor sau a certificatelor?
Profesorii au nevoie, mai ales, de formare pe care o pot folosi a doua zi la clasă.
Au nevoie de instrumente pentru managementul clasei, prevenirea conflictelor și a abandonului, evaluare, motivarea elevilor, lucrul cu elevii cu CES, relația cu familia, utilizarea tehnologiei și a inteligenței artificiale, dar și pentru propria reziliență profesională.
Nu aș împărți cursurile simplist în „utile” și „făcute pentru credite”, cred că problema apare atunci când formarea este excesiv orientată către teorie și cursantul nu vede transferul în practica sa de la clasă.
Un curs bun trebuie să producă o schimbare: o metodă nouă, o resursă, o competență, o soluție, iar certificatul va fi consecința formării, nu scopul ei.
Cum poate ajunge oferta CCD și la profesorii din mediul rural, din școlile mici sau aflate la distanță de Sibiu? Aveți în vedere cursuri gratuite, programe online ori activități organizate direct în diferite zone ale județului?
Pentru mine, accesul egal la formare este o prioritate.
Nu putem cere unui profesor să parcurgă zeci de kilometri pentru fiecare activitate dacă putem aduce formarea mai aproape de el. Așadar, consider că se pot combina programele față în față cu formarea online și blended, iar în acest sens, se pot organiza activități în școli sau în centre zonale, în funcție de nevoile identificate.
Formarea continuă trebuie să ajungă firesc la profesori, nu să devină o dificultate în plus pentru ei, iar în acest sens, nu vreau să existe profesori „aproape de CCD” și profesori „departe de CCD”, Casa Corpului Didactic Sibiu trebuie să fie aproape de profesor, oriunde s-ar afla acesta în județ.
Ce loc vor avea în viitoarea ofertă teme precum utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, educația digitală, educația outdoor, prevenirea violenței și a abandonului școlar, incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale și pregătirea noilor directori de școli?
Sunt teme de interes și mai ales de actualitate care trebuie să ocupe un loc important în oferta noastră. Inteligența artificială este deja prezentă în educație, iar profesorii au nevoie să știe nu doar cum să o folosească, ci și cum să o folosească responsabil, critic și în siguranță.
La fel de importante sunt prevenirea violenței, incluziunea, abandonul școlar, educația outdoor și starea de bine a elevilor și profesorilor.
Pentru directori, îmi doresc o componentă consistentă de leadership educațional, legislație aplicată, management financiar, managementul resurselor umane, comunicare în criză și proiecte, întrucât, un director performant poate schimba cultura unei întregi școli.
„Relația dintre CCD și ISJ trebuie să fie instituțională, complementară și predictibilă”
Ce proiecte cu finanțare europeană sau internațională derulează în prezent CCD Sibiu și ce oportunități de finanțare doriți să atrageți în următorul an?
CCD Sibiu are experiență acumulată în proiecte europene și naționale. Site-ul instituției prezintă proiectele Erasmus+ „Formare modernă pentru cadrele didactice din județul Sibiu” și „CERES – Centru de resurse educaționale”, precum și proiecte din portofoliul POCU, cum sunt EDICA, EDuCaT, PROF și „Fii practic – mergi la școală!”.
Trebuie însă făcută o distincție între portofoliul istoric de proiecte și proiectele aflate efectiv în implementare la data preluării mandatului. Tocmai de aceea, am solicitat inventarierea proiectelor, a obligațiilor contractuale și a parteneriatelor active, iar informația actualizată va fi publicată.
Pentru perioada următoare vreau să dezvoltăm capacitatea CCD de a depune și coordona proiecte, în special prin Erasmus+, prin oportunitățile oferite de fondurile europene pentru educație și ocupare și prin parteneriate cu universități, școli, administrație locală, ONG-uri și alte case ale corpului didactic.
Obiectivul nu este să avem proiecte doar pentru statistică, ci să atragem resurse care să se întoarcă efectiv în formarea profesorilor. Având în vedere experiența dumneavoastră anterioară în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Sibiu, cum vedeți relația dintre CCD și ISJ? Cum veți păstra autonomia instituției în stabilirea programelor și în selectarea personalului și a colaboratorilor?
Relația dintre CCD și ISJ trebuie să fie instituțională, complementară și predictibilă.
Regulamentul stabilește că CCD este o instituție cu personalitate juridică, subordonată metodologic structurii de specialitate a Ministerului, iar la nivel local este coordonată și controlată de Inspectoratul Școlar Județean. Prin urmare, nu vorbim despre două instituții care trebuie să concureze, ci despre instituții cu atribuții diferite care trebuie să colaboreze în interesul școlii.
Experiența mea anterioară la ISJ este un avantaj, deoarece înțeleg mecanismele sistemului și nevoile județului. Programele, colaboratorii și resursele umane vor fi selectați pe baza nevoii, a competenței, a legalității și a unor criterii transparente.
O parte dintre profesori percep formarea continuă drept o obligație birocratică și o modalitate de acumulare a creditelor, nu ca pe un sprijin real pentru activitatea de la clasă. Ce trebuie să schimbe CCD Sibiu pentru a recâștiga interesul și încrederea cadrelor didactice?
În primul rând, trebuie să-i asculte.
Profesorul trebuie să simtă că CCD nu îi cere doar documente și înscrieri, ci îi oferă și soluții. Este important să trecem de la logica „cursului pentru certificat” la cea a dezvoltării profesionale cu impact.
Îmi doresc ateliere practice, comunități de învățare, schimburi de bune practici, mentorat, resurse educaționale accesibile și formări flexibile. După curs, formatorul nu trebuie să dispară; trebuie să existe feedback și, acolo unde este posibil, sprijin pentru aplicarea celor învățate.
Vom evalua nu doar câți oameni s-au înscris și câte certificate am eliberat, ci și dacă formarea a fost relevantă și dacă profesorii o folosesc.
Pentru mine, indicatorul real de succes este simplu: profesorul să se întoarcă la CCD pentru că îi este util, nu pentru că este obligat.
„Mi-aș dori ca evaluarea să nu se facă pe baza declarațiilor, ci pe baza unor rezultate verificabile”
Care sunt cele trei rezultate concrete după care ați dori să vă fie evaluată activitatea la finalul primului an de mandat și ce informații despre îndeplinirea acestora veți publica periodic?
Mi-aș dori ca evaluarea să nu se facă pe baza declarațiilor, ci pe baza unor rezultate verificabile.
Primul rezultat este o instituție stabilă și transparentă: situația personalului clarificată, proceduri funcționale, informațiile de interes public actualizate și decizii care pot fi explicate și verificate.
Al doilea rezultat este o ofertă de formare construită pe baza unei analize reale a nevoilor, accesibilă atât profesorilor din Sibiu, cât și celor din mediul rural, cu evaluarea satisfacției și a impactului. Această cultură a evaluării trebuie consolidată.
Al treilea rezultat este repoziționarea CCD ca centru de inovație și parteneriat: noi programe, proiecte și colaborări care aduc resurse și expertiză în județ.
Și mai este un lucru pe care îl consider esențial: aceste rezultate trebuie să fie vizibile. Îmi doresc să publicăm periodic, într-o formă ușor de înțeles, ce programe am organizat, câți profesori au participat, din ce zone provin, ce feedback au oferit, ce proiecte avem, ce parteneriate am realizat și ce obiective am îndeplinit.
Transparența înseamnă să nu cerem comunității să ne creadă pe cuvânt, ci să îi oferim datele prin care ne poate evalua.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
