Avocata Silvia Uscov susține că scrutinul prezidențial din 2024 a fost afectat de mecanisme de influențare a electoratului, finanțări insuficient transparente și campanii digitale care ar fi compromis corectitudinea competiției. După ce a criticat inițial anularea alegerilor, aceasta afirmă că documentele apărute ulterior au determinat-o să își revizuiască poziția. Analiza sa vizează campania lui Călin Georgescu, strategiile PSD și PNL, rețelele de promovare asociate AUR și modul în care Curtea Constituțională a justificat intervenția.

Cum și-a schimbat Silvia Uscov opinia despre alegerile prezidențiale

Anularea scrutinului prezidențial din 2024 continuă să genereze controverse, iar avocata Silvia Uscov propune o reevaluare a evenimentelor prin prisma documentelor oficiale, a informațiilor apărute în anchete și a mecanismelor de promovare politică din mediul online.

Într-o analiză amplă publicată la 16 octombrie, Uscov susține că problemele care au afectat alegerile nu s-au limitat la ziua votului.

În opinia sa, vulnerabilitățile s-au acumulat în timpul campaniei, prin promovare digitală, finanțare insuficient de transparentă și strategii politice menite să influențeze configurația turului al doilea.

Poziția sa actuală este diferită de cea exprimată în decembrie 2024, când considera că anularea scrutinului ridica probleme serioase atât din perspectiva fondului, cât și a procedurii. Avocata afirmă că examinarea informațiilor apărute ulterior a determinat-o să își revizuiască evaluarea.

„Am greșit”, recunoaște Silvia Uscov, explicând că inițial a analizat situația prin prisma instrumentelor obișnuite ale unui avocat de litigii, fără să acorde suficientă atenție particularităților controlului de constituționalitate asupra procesului electoral.

Concluzia sa este că întrebarea decisivă nu era doar cine obținuse cele mai multe voturi în primul tur, ci dacă alegătorii își formaseră opțiunile în condiții care să permită considerarea rezultatului drept legitim.

Campania lui Călin Georgescu și suspiciunile privind manipularea online

Una dintre cele mai importante componente ale analizei privește ascensiunea lui Călin Georgescu și rolul rețelelor sociale în popularizarea mesajelor sale.

Silvia Uscov consideră că rezultatul candidatului independent nu poate fi explicat exclusiv printr-un val spontan de susținere pe TikTok.

În sprijinul acestei interpretări, ea invocă documente declasificate ale Serviciului Român de Informații, care descriu activitatea unei rețele de aproximativ 25.000 de conturi, intensificată în ultimele două săptămâni dinaintea scrutinului.

Potrivit avocatei, astfel de mecanisme pot crea artificial impresia că un candidat beneficiază de o popularitate excepțională.

Prin multiplicarea mesajelor și amplificarea interacțiunilor, conținutul politic poate ajunge să fie distribuit mai larg, influențând percepția utilizatorilor asupra sprijinului de care se bucură un competitor electoral.

Uscov atrage atenția și asupra discrepanței dintre cheltuielile declarate de Georgescu și informațiile referitoare la promovarea sa online.

Candidatul raportase cheltuieli electorale de zero lei, în timp ce documentele invocate de avocată menționau plăți de sute de mii de dolari pentru promovare.

În analiza sa este inclus și dosarul lui Bogdan Peșchir. Uscov face referire la informațiile potrivit cărora acesta a fost trimis în judecată la 9 octombrie 2026, fiind acuzat de coruperea alegătorilor în formă continuată, prin 874 de acte materiale.

Suma plăților prezentată în rechizitoriul citat de avocată se ridică la aproximativ 290.000 de dolari.

Aceste informații trebuie diferențiate de o eventuală condamnare definitivă: acuzațiile procurorilor urmează să fie evaluate de instanțele competente.

În interpretarea Silviei Uscov, datele apărute în anchete susțin o parte importantă a mecanismelor descrise în documentele prezentate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării la sfârșitul lunii noiembrie 2024.

Avocata amintește și întâlnirea din 7 decembrie 2024 dintre Călin Georgescu și Horațiu Potra, în contextul acuzațiilor formulate ulterior de procurori privind presupusa pregătire a unor acțiuni violente. Ea subliniază că stabilirea răspunderii penale revine instanțelor.

PSD și strategia care ar fi putut schimba configurația turului al doilea

Un alt punct sensibil al analizei este rolul PSD în competiția prezidențială. Silvia Uscov susține că liderii social-democrați ar fi urmărit să favorizeze intrarea lui George Simion în turul al doilea, considerând că liderul AUR ar fi fost un adversar mai convenabil pentru Marcel Ciolacu.

Avocata invocă declarațiile publice ale lui Alfred Simonis și Constantin Toma, care au vorbit despre direcționarea unor voturi ale simpatizanților PSD către candidatul AUR.

Uscov face însă o distincție esențială între influențarea opțiunilor propriilor susținători și falsificarea rezultatului electoral.

Potrivit interpretării sale, strategia descrisă nu presupunea modificarea buletinelor de vot ori a proceselor-verbale, ci încurajarea alegătorilor să opteze pentru un alt candidat decât cel al partidului.

În acest scenariu, obiectivul ar fi fost modelarea competiției politice în interesul conducerii PSD.

Avocata îl prezintă pe Marcel Ciolacu drept un actor care ar fi încercat să controleze configurația turului al doilea, fără să anticipeze toate consecințele acestei strategii.

Uscov amintește că Marcel Ciolacu ocupa funcția de vicepreședinte al CSAT și susține că trebuie clarificat ce informații aveau instituțiile statului despre mecanismele de promovare electorală.

Totuși, ea subliniază că declarațiile publice invocate susțin în principal ipoteza direcționării unor voturi către George Simion.

Acestea nu demonstrează, în aceeași măsură, existența unor ordine prin care votanții PSD ar fi fost îndrumați către Călin Georgescu.

Campania PNL care a ajuns să îi ofere vizibilitate lui Georgescu

Analiza Silviei Uscov examinează și campania finanțată de PNL prin intermediul Kensington Communication și al platformei FameUp.

Potrivit avocatei, o acțiune de promovare plătită din fondurile partidului, construită în jurul imaginii unui președinte ideal, ar fi contribuit la creșterea vizibilității lui Călin Georgescu.

Mecanismul ar fi presupus publicarea unor materiale aparent neutre de către influenceri, în timp ce numele candidatului era introdus în comentariile asociate.

Uscov precizează că faptul că PNL a finanțat campania, iar Georgescu ar fi beneficiat electoral de efectele sale, nu demonstrează automat că liderii liberali au urmărit intenționat promovarea acestuia.

În schimb, episodul ridică, în opinia sa, întrebări importante despre transparența contractelor de comunicare politică, controlul cheltuielilor și capacitatea autorităților de a identifica beneficiarii reali ai unor campanii digitale.

În acest context, avocata menționează hotărârea definitivă pronunțată la 15 octombrie 2026 de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care PNL a pierdut procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă și trebuie să restituie aproximativ 14,1 milioane de lei.

Ea subliniază că litigiul privește rambursarea unor cheltuieli electorale realizate din subvenția publică a partidului.

Decizia nu stabilește, prin ea însăși, că PNL ar fi urmărit să îl promoveze pe Călin Georgescu.

Ilie Bolojan, ascensiunea după eșecul lui Nicolae Ciucă și întrebările avocatei

Silvia Uscov introduce în analiza sa și o perspectivă politică asupra schimbărilor produse în conducerea PNL după primul tur al alegerilor.

După rezultatul slab obținut de Nicolae Ciucă, Ilie Bolojan a preluat conducerea partidului, iar ulterior a ajuns președinte al Senatului, președinte interimar al României și prim-ministru.

Avocata se întreabă dacă beneficiile politice obținute de unii lideri după prăbușirea electorală a lui Ciucă ar trebui analizate atunci când sunt evaluate consecințele campaniei finanțate de liberali.

Uscov face însă o precizare importantă: nu deține documente publice care să demonstreze implicarea lui Bolojan în contractul Kensington Communication.
Această parte a analizei reprezintă o interpretare politică și o întrebare privind efectele evenimentelor, nu o constatare documentată a unei implicări personale.

Distincția este relevantă pentru că succesul politic obținut ulterior de un lider nu constituie, în sine, dovada participării sale la o eventuală operațiune de manipulare electorală.

AUR și rețelele de conturi identificate de TikTok

În privința AUR, Silvia Uscov invocă rapoarte ale platformei TikTok referitoare la o rețea de conturi operată din Turcia, care ar fi promovat inițial partidul condus de George Simion și, într-o măsură mai redusă, candidatura lui Călin Georgescu.

Potrivit datelor prezentate în analiza sa, platforma ar fi identificat inițial 4.453 de conturi, după care ar fi semnalat alte 22.764 de conturi asociate aceleiași rețele.

Avocata consideră că promovarea coordonată și amplificarea artificială a mesajelor politice pot afecta echilibrul unei campanii, mai ales atunci când alegătorii nu pot distinge cu ușurință între interesul autentic al publicului și activitatea organizată a unor conturi.

În interpretarea sa, AUR ar fi beneficiat atât de această promovare, cât și de voturile despre care unii lideri PSD au recunoscut că au fost direcționate către George Simion.

Uscov amintește și faptul că liderul AUR a transformat ulterior contestarea anulării alegerilor și susținerea lui Georgescu în teme importante ale discursului său politic.

Cu toate acestea, avocata admite că informațiile publice disponibile nu identifică în mod cert persoanele care au comandat rețeaua de conturi și nici nu demonstrează existența unui contract între conducerea AUR și operatorii acesteia.

În ceea ce privește USR și Elena Lasconi, analiza menționează incidente legate de continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei.

Uscov apreciază însă că amploarea și gravitatea acestora sunt considerabil mai reduse decât cele ale mecanismelor pe care le examinează în cazul celorlalți competitori.

A fost Rusia în spatele operațiunii? Ce nu demonstrează documentele publice

Una dintre cele mai controversate teme rămâne posibila ingerință rusă în scrutinul prezidențial.

Silvia Uscov observă că Hotărârea Curții Constituționale nr. 32/2024 nu menționează expres Rusia, iar justificarea juridică a anulării nu depindea de identificarea unui stat străin care ar fi coordonat întreaga operațiune.

În opinia avocatei, elementele decisive au fost afectarea libertății alegătorilor de a-și forma opțiunile, încălcarea egalității de șanse între candidați și lipsa transparenței finanțării campaniei.

Ea susține că aceste probleme ar fi rămas relevante din punct de vedere juridic chiar dacă mecanismele de influențare ar fi fost finanțate exclusiv din România.

În același timp, Uscov face referire la informațiile despre metodele de influențare politică atribuite Rusiei, inclusiv propagandă coordonată și dezinformare.

Avocata avertizează însă că documentele publice nu permit atribuirea tuturor activităților unui singur centru de comandă și nici identificarea certă a unui finanțator unic.

Pentru Uscov, problema nu se rezumă la întrebarea dacă un stat străin a intervenit în alegeri, ci privește și capacitatea instituțiilor de a proteja procesul electoral împotriva oricărei operațiuni care distorsionează formarea voinței alegătorilor.

Ea consideră că, după 6 decembrie 2024, o parte a operațiunilor de influențare a urmărit erodarea încrederii în instituțiile românești și accentuarea diviziunilor din societate.

De ce consideră Silvia Uscov că anularea alegerilor a fost justificată

În analiza hotărârii CCR, avocata susține că judecătorii constituționali trebuiau să evalueze nu doar desfășurarea tehnică a votării, ci și condițiile în care alegătorii și-au format opțiunile.

Ea își argumentează poziția inclusiv prin referire la doctrina democrației militante, potrivit căreia instituțiile democratice trebuie să dispună de mijloace prin care să se apere împotriva amenințărilor la adresa ordinii constituționale.

Din această perspectivă, anularea scrutinului ar fi împiedicat validarea unui rezultat obținut în condiții pe care avocata le consideră incompatibile cu exigențele unui proces electoral liber și echitabil. Curtea nu a desemnat un câștigător, ci a intervenit asupra validității procesului electoral.

Uscov nu consideră însă că modul în care CCR a ajuns la această decizie a fost lipsit de probleme.

Ea critică motivarea pe care o apreciază drept insuficient de amplă în raport cu importanța hotărârii și absența unei proceduri contradictorii în care candidații să poată prezenta argumente și contesta probele utilizate.

Avocata amintește și exigențele formulate de Comisia de la Veneția privind transparența probelor, justificarea deciziilor și utilizarea anulării alegerilor numai în circumstanțe excepționale.

Cu toate aceste rezerve, concluzia sa este că deficiențele procedurale nu anulează automat existența unor motive de fond pentru intervenția Curții Constituționale.

Criticile lui J.D. Vance și eșecul comunicării autorităților române

Un alt capitol al analizei privește discursul vicepreședintelui american J.D. Vance de la Conferința de Securitate de la München, din februarie 2025, când acesta a criticat anularea alegerilor din România.

Silvia Uscov pune această poziție în contextul schimbărilor de la Washington și al dezbaterilor privind răspunsul autorităților române la presupusele operațiuni de influențare electorală.

În interpretarea sa, schimbarea discursului administrației americane a fost legată de schimbarea conducerii politice de la Washington, nu neapărat de apariția unor informații care să infirme documentele prezentate de instituțiile românești.

Avocata consideră că România ar fi trebuit să explice mai convingător motivele anulării și să prezinte publicului un tablou coerent, bazat pe probe verificabile.

Lipsa unei comunicări accesibile și consecvente ar fi permis, în opinia sa, consolidarea suspiciunilor și radicalizarea unei părți a electoratului.

Astfel, dincolo de legalitatea deciziei, Uscov identifică o problemă majoră în felul în care statul a comunicat cu cetățenii.

O măsură excepțională, cu efecte politice și sociale considerabile, ar fi avut nevoie de explicații publice pe măsură.

Ce solicită avocata: documente publice, anchete finalizate și reguli electorale noi

În partea finală a analizei, Silvia Uscov cere clarificarea responsabilităților tuturor actorilor implicați în campania din 2024 și continuarea investigațiilor care vizează mecanismele de promovare și finanțare electorală.

Printre măsurile pe care le consideră necesare se numără publicarea documentelor care pot fi declasificate, clarificarea rolului PSD, PNL și AUR în evenimentele analizate și modificarea legislației pentru a reduce riscul repetării unor situații similare.

Avocata consideră că autoritățile au reușit să reacționeze în fața unor amenințări la adresa procesului electoral, dar nu au explicat suficient de bine cetățenilor motivele și probele care au stat la baza deciziei.

În opinia sa, această lipsă de transparență a lăsat un spațiu pe care l-au ocupat interpretările concurente, suspiciunile și mesajele politice radicale.

Concluzia centrală a analizei este că apărarea democrației nu se încheie odată cu adoptarea unei hotărâri judecătorești.

Instituțiile trebuie să ofere și explicații clare, să permită verificarea informațiilor care pot fi făcute publice și să asigure un cadru electoral suficient de transparent pentru ca asemenea controverse să nu se repete.

Noul proiect al Silviei Uscov: un think-tank pentru politicile publice ale României

Analiza alegerilor apare într-o perioadă în care Silvia Uscov își dezvoltă și activitatea în domeniul politicilor publice.

La 14 septembrie 2026, avocata a lansat Sovereign Institute for Liberty & Justice, un think-tank care își propune să contribuie la elaborarea unor strategii pe termen lung pentru România.

Potrivit informațiilor prezentate la lansare, organizația reunește aproximativ 50 de specialiști din domeniile juridic, economic, antreprenorial și al relațiilor internaționale.

Printre persoanele prezentate ca făcând parte din echipă se numără avocatul și fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii Adrian Toni Neacșu, consultantul Radu Magdin și analistul de politică externă Ștefan Popescu.

Institutul urmărește elaborarea unui proiect de țară pentru următorii 20 de ani și pregătirea unor studii și propuneri în domenii precum justiția, economia, securitatea națională și tehnologia.

La momentul lansării, Uscov a explicat că proiectul urmărește să influențeze politicile publice prin cercetare și dezbatere, fără să se transforme într-o formațiune politică.

Avocata a fost membră AUR pentru o perioadă, însă ulterior s-a delimitat de partid și a criticat inclusiv apropierea formațiunii conduse de George Simion de Călin Georgescu.

Prin analiza sa asupra alegerilor prezidențiale, Uscov readuce în discuție una dintre cele mai importante întrebări rămase după scrutinul din 2024: cum poate fi protejat votul liber fără ca instituțiile chemate să apere democrația să piardă, la rândul lor, încrederea publicului?

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007