Expoziția „Because we are fragile” de pe strada Tribunei nr. 13 aduce în prim-plan fragilitatea umană și modul în care aceasta se reflectă în întregul nostru sistem social.
Sub semnătura artistei Anca Stătică, expoziția provoacă privitorii să reflecteze asupra naturii fragile a lucrurilor care definesc societatea noastră.
Vernisajul are loc astăzi, 18 aprilie, la ora 18:00, și oferă publicului oportunitatea de a admira lucrările expuse și de a reflecta asupra temelor profunde. Expoziția poate fi vizitată până în 30 aprilie.
„În mod normal acordăm o atenție deosebită lucrurilor fragile, fiind conștienți de fiecare mișcare în preajma lor și încercând să creăm un mediu cât mai protector. Sistemele pe care le-am construit sunt strâns legate de natura noastră fragilă.. pacea este fragilă, economia instabilă, dezvoltarea culturii, educația și politicile sociale… toate sunt atât de ușor de frânt când încalci integritatea nescrisă ce ar trebui să le definească.
Căutăm perpetuu soluții în afara noastră, strategii mai bune, reguli mai stricte, lucruri cărora de multe ori nici nu ne putem conforma… uităm că mâinile noastre sunt cele ce zidesc și fragilitatea noastră își lasă amprentele în ceea ce lucrăm.
Preferăm să aruncăm ceea ce se frânge… e mai ușor să ne întorcem privirile. Ce s-ar întîmpla dacă te-ai opri și ai privi în jur la ploaia de sticlă ce licărește, oare ai vedea că ceea ce s-a frant e mai aproape de tine decat un sistem? La fel cum un sistem se prăbuşeşte, într-un moment toată viața unui om, toate speranțele şi planurile se pot face bucăți. În acel moment ce contează cu adevărat?
Evenimentele traumatice frâng ființa în moduri greu de pus în cuvinte. Abuzul de orice fel, pierderea cuiva drag, nevoile neîmplinite marchează vieți din jurul nostru mai mult decât ne place să recunoaștem.
În mijlocul durerii, când nu mai știi cum să te aduni, se ridică întrebarea de ce s-a întâmplat asta? mai rămâne speranță când încrederea e sfărâmată? unde este Dumnezeu?
L-am întâlnit la capătul puterilor mele, cu voalul în mână și căutând cioburi, cu mâini stabile punând laolaltă puzzle-ul dinăuntrul meu bucată cu bucată.
Căutăm să fim printre cei puternici, dar adevărata putere este descoperită în raport cu fragilitatea”.
Anca Stătică
„Lumea poate fi urâtă. Oamenii sunt trişti. Ploaia este din sticlă. ‘Pacea, economia politica socială, educația, cultura sunt fragile.’ Cum putem defini aceste vulnerabilități – material, meşteşug, formă, putere, conținut magic? Sau doar credință?”
Curator Liviana Dan
