Proiectul strategic de restaurare și renaturare a zonei de bifurcație a brațului Bala, menit să îmbunătățească navigația și să crească debitul Dunării spre Cernavodă, a fost reluat de Guvern. Premierul interimar Ilie Bolojan anunță că lucrările trebuie demarate cât mai repede, în contextul în care debitul extrem de scăzut al Dunării a dus la oprirea reactoarelor de la Cernavodă.
Proiectul „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre”, aflat de mai mulți ani în așteptare, a intrat vineri în analiza comitetului interministerial constituit special pentru actualizarea și implementarea investiției.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței de Guvern, că prima reuniune a comitetului a avut loc vineri dimineață și că experții autorităților implicate trebuie să verifice actualitatea datelor pe baza cărora a fost elaborat proiectul.
„Este vorba despre un proiect care are studiul de fezabilitate terminat de opt ani de zile, care are toate avizele obținute, inclusiv cele de mediu”, a explicat Bolojan, potrivit Mediafax.
Proiectul de pe brațul Bala ar putea aproape dubla debitul spre Cernavodă
Potrivit premierului, investiția urmărește inclusiv creșterea debitului pe Dunărea Veche, spre Cernavodă. Obiectivul este ca debitul să fie aproape dublat, astfel încât să fie asigurată apa necesară atât pentru reactoarele 1 și 2 ale centralei nucleare, cât și pentru viitoarele unități 3 și 4.
„Nu putem vorbi de proiectele 3 și 4, dacă această lucrare nu este realizată”, a declarat Ilie Bolojan.
Proiectul are o importanță strategică și din perspectiva siguranței energetice a României, în condițiile în care nivelul foarte scăzut al Dunării a afectat în această vară funcționarea centralei de la Cernavodă.
Guvernul verifică din nou proiectul și indicatorii tehnico-economici
În această etapă, experții urmează să verifice dacă datele hidrologice și tehnice care au stat la baza proiectării mai sunt valabile în prezent și dacă soluțiile prevăzute în studiul de fezabilitate pot produce rezultatele estimate.
În cazul în care analiza confirmă fezabilitatea soluției, următorii pași vor fi actualizarea și reaprobarea indicatorilor tehnico-economici, urmate de demararea proiectării și, ulterior, a lucrărilor.
Implementarea ar urma să fie realizată prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, instituție aflată în coordonarea Ministerului Transporturilor.
„Trebuie să realizăm proiectul tehnic și apoi să începem lucrările, pentru a avea apa nu prin improvizații pe care le putem sau nu le putem pune în practică, ci prin proiecte serioase”, a subliniat premierul interimar.
Investiția depășește un miliard de lei
Conform datelor oficiale ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos, proiectul este finanțat prin Programul Transport 2021-2027 și de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate anual.
Investiția este de utilitate publică și interes național. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin HG nr. 1.079 din 4 septembrie 2024.
Unul dintre beneficiile indirecte prevăzute în documentația proiectului este „asigurarea debitului minim de apă pentru răcirea a 4 reactoare la centrala nucleară de la CNE Cernavodă”, cu un grad de asigurare de peste 97%.
Valoarea totală a investiției, inclusiv TVA, este de 1.020.762.000 de lei, calculată la prețurile valabile la 21 februarie 2023.
Conform proiectului actual, perioada de implementare este estimată la 60 de luni: 12 luni pentru proiectare și 48 de luni pentru execuția lucrărilor. Garanția lucrărilor este prevăzută pentru o perioadă de 36 de luni.
Finanțarea, în principal de la bugetul de stat
Ilie Bolojan a precizat că cea mai mare parte a finanțării ar urma să provină din bugetul național.
„Pentru asta înseamnă 2-3 ani de zile de lucru serios și asta trebuie asigurat indiferent cine este premierul României, ministrul Transporturilor sau ministrul de Finanțe”, a declarat premierul interimar.
Potrivit acestuia, Ministerul Transporturilor are proiecte supracontractate cu aproximativ 300% față de fondurile europene disponibile, ceea ce face necesară acoperirea unei părți importante a investiției din bugetul de stat.
„Această lucrare o consider că este strategică și trebuie să o punem în practică cât mai repede posibil”, a mai spus Bolojan.
Reactoarele de la Cernavodă, oprite din cauza debitului scăzut al Dunării
Criza provocată de nivelul scăzut al Dunării a readus proiectul brațului Bala în centrul atenției autorităților.
Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero joi dimineață, după oprirea controlată a celui de-al doilea reactor al centralei de la Cernavodă. Măsura a fost luată din cauza scăderii debitului Dunării sub nivelul minim necesar pentru asigurarea apei de răcire a instalațiilor.
Este pentru prima dată în ultimii 23 de ani când ambele unități de la Cernavodă sunt oprite din această cauză.
Centrala nucleară de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, companie controlată de stat, și are două reactoare cu o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare. În condiții normale de funcționare, cele două unități asigură aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primei unități de la Cernavodă pe fondul debitului redus al Dunării. Același fenomen a contribuit și la reducerea producției hidrocentralelor de la Porțile de Fier, care asigură, în funcție de condițiile hidrologice, aproximativ 10-15% din producția națională de energie.
Relansarea proiectului de pe brațul Bala devine astfel nu doar o investiție pentru navigația pe Dunăre, ci și un proiect cu implicații directe asupra securității energetice și asupra dezvoltării viitoare a capacității nucleare a României.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
