Tribunalul București a obligat Guvernul României să răspundă solicitărilor formulate de APADOR-CH privind ajutoarele militare acordate Ucrainei. Deși instanța a decis că Executivul trebuie să furnizeze informațiile cerute în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, valoarea totală a sprijinului militar oferit de România rămâne, pentru moment, necunoscută.
Tribunalul București obligă Guvernul să răspundă solicitării APADOR-CH
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a anunțat că a obținut o victorie în primă instanță împotriva Secretariatului General al Guvernului (SGG), după ce Executivul a refuzat să comunice informații despre ajutoarele militare oferite Ucrainei, potrivit stiripesurse.ro.
Potrivit organizației, Tribunalul București a respins excepția invocată de SGG și a admis integral cererea formulată de APADOR-CH.
„Prin Hotărârea nr. 7360/2026, pronunţată la 9 iulie 2026, Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de SGG şi a admis integral cererea APADOR-CH, obligând Guvernul să comunice informaţiile solicitate încă din 9 septembrie 2025”, a transmis organizația.
Litigiul a pornit de la întrebarea: „Cât valorează, în bani, ajutoarele militare pe care România le acordă Ucrainei?”
Ce informații a solicitat APADOR-CH
Reprezentanții organizației susțin că nu au cerut informații clasificate sau detalii despre operațiuni militare, ci doar date privind actele administrative prin care au fost aprobate ajutoarele.
Mai exact, APADOR-CH a solicitat:
- numărul și data fiecărei hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoarele militare pentru Ucraina, începând din 2020;
- dacă aceste hotărâri au fost clasificate;
- cine a dispus clasificarea;
- actul prin care s-a făcut clasificarea;
- data și nivelul de clasificare, conform Legii nr. 182/2002.
Organizația subliniază că nu a solicitat conținutul hotărârilor sau informații sensibile privind activitatea militară.
De ce a refuzat Guvernul să ofere informațiile
Potrivit APADOR-CH, Secretariatul General al Guvernului a respins solicitarea invocând excepția prevăzută de Legea 544/2001 privind informațiile care țin de apărarea națională.
Asociația susține însă că Executivul nu a demonstrat că informațiile solicitate au fost clasificate în mod legal.
„Simpla invocare a faptului că o informaţie ţine de apărarea naţională nu este suficientă. Legea cere ca autoritatea să demonstreze că informaţia a fost clasificată printr-un act concret, cu respectarea procedurii legale”, arată APADOR-CH.
Organizația consideră că existența unei hotărâri de Guvern și numărul acesteia nu pot fi considerate, prin ele însele, informații secrete.
Instanța a respins argumentele Guvernului
APADOR-CH afirmă că Tribunalul București a confirmat dreptul cetățenilor de a avea acces la informații minimale privind actele normative.
Organizația amintește că nu este pentru prima dată când câștigă un proces împotriva Secretariatului General al Guvernului. Un caz similar a avut loc în 2002, când instanța a dispus desecretizarea stenogramelor ședințelor de Guvern.
Valoarea ajutoarelor militare pentru Ucraina rămâne necunoscută
Chiar dacă instanța a obligat Guvernul să comunice informațiile solicitate, APADOR-CH avertizează că suma totală cheltuită de România pentru sprijinul militar acordat Ucrainei nu este încă publică.
Potrivit organizației, identificarea hotărârilor de Guvern reprezintă doar primul pas pentru aflarea valorii reale a ajutoarelor finanțate din bani publici.
„Avem, cel mult, promisiunea că vom afla în ce hotărâri se ascund aceste cifre, dar nu şi cifrele în sine”, precizează APADOR-CH.
APADOR-CH: „Secretomania instituțională nu protejează securitatea națională”
Organizația susține că transparența privind utilizarea banilor publici este esențială, mai ales în contextul măsurilor de austeritate.
„Ajutoarele acordate Ucrainei provin din bani publici. Este firesc ca cetățenii să știe, măcar la nivel minimal, cum și pe ce bază au fost luate aceste decizii”, afirmă reprezentanții APADOR-CH.
Aceștia avertizează că lipsa de transparență poate alimenta neîncrederea și teoriile conspirației.
„Secretomania instituțională nu protejează securitatea națională. Dimpotrivă, ea alimentează neîncrederea și narativele conspiraționiste, împiedicând cetățenii să înțeleagă cum funcționează guvernarea și cum sunt cheltuiți banii publici.”
Hotărârea Tribunalului București, pronunțată la 9 iulie 2026, nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
