Curtea Constituțională a României (CCR) a respins joi cererea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și a constatat că nu există conflict juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman, scrie Agerpres. „Curtea, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, a respins sesizarea și a constatat că nu există conflict de natură constituțională între Guvernul României și Ministerul Public — DNA. Motivele le veți afla foarte pe scurt în comunicatul de presă”, a declarat șeful CCR, Valer Dorneanu, la finalul ședinței. Potrivit unor surse din CCR, judecătorii au constatat că cele două Hotărâri de Guvern din cazul Belina sunt acte cu caracter individual.
Judecătorii CCR au avut în vedere că, la adoptarea unei legi sau OUG, este exclusă săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, pentru că un astfel de act normează cu caracter general și, prin urmare, nu se poate reține folosul celor care îl adoptă, au explicat sursele citate. Conform acestora, Hotărârile de Guvern sunt fie cu caracter normativ, care ar putea fi asimilate legii, fie acte cu caracter individual, iar cele două HG din cazul analizat joi au caracter individual. „Conflictul în sine nu pleacă de la actele de cercetare făcute de procuror, eventual cu încălcarea normelor de procedură penală, ci strict de la ideea de a avea sau nu competență de a verifica”, au indicat sursele. Curtea Constituțională a României a discutat joi cererea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman. În 16 noiembrie, judecătorii au amânat pronunțarea în acest caz pentru a avea timp să aprofundeze datele din dosar.
În cadrul ședinței CCR din 16 noiembrie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a arătat că DNA nu are competența de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susținând, pe de altă parte, că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal. „După știința mea, din cele aproape 1.000 de infracțiuni câte găsim (…) în partea specială a Codului și în legile speciale, nu avem nicio infracțiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracțiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competența, abilitatea legală, constituțională să ancheteze. (…) Substanța conflictului juridic de natură constituțională rezultă din această competență a DNA-ului, a Ministerului Public. Când el se vede în fața unei posibile hotărâri de Guvern adoptată în condiții de nelegalitate, poate DNA-ul să verifice legalitatea HG (…)? Convingerea noastră este că nu, jurisprudența Curții este în același sens, legea specială statuează în aceeași direcție”, spunea Toader. Potrivit acestuia, aprecierea legalității hotărârii de Guvern este „o competență exclusivă a instanței de contencios”.
Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal. „Lăsați instanța de judecată să se pronunțe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea (…) dreptului la un proces echitabil”, a mai spus procurorul.
Publicitate
