Autoritățile analizează mai multe intervenții pentru menținerea apei necesare răcirii Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, după ce nivelul Dunării a atins un minim istoric. Printre soluțiile evaluate se numără dragarea, instalarea unor barje pentru dirijarea curentului, construirea unui epiu și utilizarea unor pompe și a unui dig mobil.
Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă a analizat joi, în teren, mai multe variante tehnice pentru menținerea nivelului apei la priza de răcire a centralei nucleare de la Cernavodă, relatează Mediafax. Măsurile sunt necesare în contextul în care cotele Dunării au coborât la un nivel minim istoric de când se fac măsurători.
Din comitet fac parte reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Energiei, Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului, Apelor Române, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați, Administrației Canalelor Navigabile, Nuclearelectrica și Universității Tehnice de Construcții București. La demers participă, de asemenea, specialiști din MAI, DSU și MApN.
Potrivit Guvernului, soluțiile ar urma să fie aplicate în următoarele săptămâni. Comitetul va funcționa timp de 30 de zile și trebuie să prezinte, în jurul datei de 13 septembrie 2026, un raport final care să includă soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare.
Dragarea Dunării, prima soluție analizată
Dragarea este considerată intervenția care poate fi realizată cel mai rapid. Potrivit autorităților, aceasta poate crea condițiile necesare pentru o distribuție mai echilibrată a apei în zona bifurcației Bala, fără a reprezenta însă o garanție că nivelul apei va crește.
În prezent, aproximativ 85% din debit se îndreaptă spre brațul Bala, în timp ce doar 15% ajunge pe Dunărea veche, către zona Cernavodă.
Planul prevede dragarea unor canale cu o lățime de aproximativ 30 de metri și o adâncime de cel puțin 2 metri. Scopul este creșterea volumului de apă care ajunge pe Dunărea veche și, implicit, spre priza de apă a centralei.
Un debit mai mare și o viteză mai ridicată a apei ar putea contribui și la limitarea depunerilor de aluviuni pe canalul nou creat.
Intervenția este însă complicată de nivelul extrem de scăzut al Dunării. Utilajele de dragare riscă să fie blocate în bancurile de nisip, iar operațiunile ar putea necesita nave cu pescaj redus, ceea ce ar diminua randamentul lucrărilor.
Mobilizarea utilajelor din Constanța sau din alte zone ale Dunării către brațul vechi este, de asemenea, dificilă din cauza cotelor reduse ale fluviului.
Zonele vizate pentru lucrări sunt bifurcația Dunăre–canal CNE și sectorul din amonte de canalul CNE, cu prioritate la kilometrii 305-306, 308,5, 312,5-315, 322, 327 și 342,5, în zona Bala.
Barje de 200 de metri, amplasate în zona Cernavodă
O altă măsură testată de autorități este amplasarea unor barje în apropierea podului de la Cernavodă.
Barjele, cu o lungime totală de aproximativ 200 de metri, au fost ancorate perpendicular pe malul stâng al fluviului. Configurația urmărește să devieze o parte cât mai mare a curentului către șenalul navigabil, spre zona prizei de apă a centralei și către Canalul Dunăre–Marea Neagră.
Testul are rolul de a evalua efectul pe care l-ar putea avea un epiu permanent de dirijare, o construcție hidrotehnică din piatră planificată în aval, în apropierea canalului către Cernavodă.
Efectele structurii sunt monitorizate permanent, iar configurația barjelor poate fi modificată sau retrasă în funcție de rezultate.
La debitele actuale, foarte scăzute, principalul rol al structurii este dirijarea curgerii și protejarea zonelor dragate împotriva recolmatării. Aceasta nu are ca obiectiv principal creșterea imediată a nivelului apei.
Epiu de 150 de metri, în aval de podul de la Cernavodă
Autoritățile analizează și construirea unui epiu din piatră în aval de podul de la Cernavodă.
Epiu este o structură ce ar porni de la malul stâng către mijlocul fluviului și ar avea o lungime de aproximativ 150 de metri. Construcția ar fi vizibilă deasupra apei.
Rolul epiului este să dirijeze apa către zona mai adâncă a Dunării, unde se află șenalul navigabil, gura Canalului Dunăre–Marea Neagră și priza de apă a centralei nucleare.
Dig mobil și pompe pentru asigurarea apei necesare răcirii
O soluție suplimentară este analizată în zona Canalului Dunăre–Marea Neagră, pe canalul de aducțiune către bazinul de stocare al centralei.
Planul presupune conservarea apei disponibile și suplimentarea debitului prin pompaj, inclusiv în situația în care nivelul Dunării vechi continuă să scadă.
Una dintre variante presupune instalarea unui dig mobil, gonflabil sau tubular, care ar permite menținerea unui nivel minim de apă suficient pentru funcționarea sistemelor actuale de răcire a reactoarelor și a depozitelor de combustibil uzat.
În paralel, pompe montate pe barje sau pontoane plutitoare ar putea asigura debitul necesar centralei. Acestea ar fi amplasate pe canalul de aducțiune și în zona prizei racordate la Dunăre și la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
În cazul unor situații critice, apa din Canalul Dunăre–Marea Neagră ar putea fi utilizată prin sistemul de pompare pentru suplimentarea debitului necesar.
Cernavodă are echipamente de rezervă, pentru un scenariu de debit foarte scăzut
Potrivit comunicatului, CNE Cernavodă dispune de echipamente de rezervă, inclusiv pompe, generatoare de mare putere și instalații pentru răcirea apei, care pot contribui la menținerea răcirii reactoarelor și a depozitelor de combustibil uzat chiar și în cazul în care debitul disponibil rămâne insuficient.
În scenariul analizat de autorități, nivelul Dunării în zona Cernavodă ar putea ajunge la aproximativ 1,05 metri.
Răcirea ar urma să se realizeze în circuit închis, cu aport de apă demineralizată provenită din instalația de tratare a centralei. Aceasta ar putea fi alimentată din puțuri subterane.
Reprezentanții centralei susțin că echipamentele necesare și planificarea pentru un astfel de scenariu sunt deja prevăzute, iar instituțiile implicate contribuie cu echipamentele logistice necesare pentru menținerea sistemelor de răcire.
Ce soluții analizează autoritățile
- dragarea unor canale în zona Bala pentru redirecționarea unei cantități mai mari de apă către Dunărea veche;
- utilizarea unor barje pentru dirijarea curentului în zona Cernavodă;
- construirea unui epiu de aproximativ 150 de metri;
- instalarea unui dig mobil pe canalul de aducțiune;
- folosirea unor pompe montate pe barje sau pontoane;
- utilizarea echipamentelor de rezervă ale CNE Cernavodă și a apei demineralizate pentru menținerea răcirii în circuit închis.
Autoritățile urmează să evalueze eficiența acestor măsuri în următoarele săptămâni, iar raportul final al Comitetului Interministerial Bala-Cernavodă este programat pentru aproximativ 13 septembrie 2026.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
