Sibiu 100% continuă seria dezbaterilor privind prezentul și viitorul României în contextul alegerilor prezidențiale și implicațiile sale asupra județului Sibiu. Noua dezbatere, intitulată „Românii au ales. Provocările unei noi etape”, a vizat rezultatul alegerilor prezidențiale de duminică, în urma cărora Nicușor Dan a devenit președintele României. Am abordat teme electorale, contextul politic național și internațional, în speță includerea țării noastre pe filiera franceză și influența MAGA asupra politicii autohtone.
Totodată, s-a vorbit despre contextul special al alegerilor de duminică, în urma cărora a fost ales primul președinte independent de după Revoluția din 1989.
Invitați acestei întâlniri: profesorul universitar doctor Radu Carp, Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București (care recent, de Ziua Europei, a participat la Sibiu, la Biblioteca ASTRA, la prezentarea de carte despre Edward N. Luttwak); profesorul universitar doctor Corvin Lupu (fost cadru universitar ULBS); publicistul și comentatorul politic Mihai Hurezeanu; consilierul județean Radu Scutea. Dezbaterea a fost moderată de redactorii ziarului Cosmin Pal și Romeo Petrașciuc.
„În lume nu există un candidat care să piardă alegerile prezidențiale la o diferență atât de mică în timp de doar șase luni”
Cosmin Pal: Vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația noastră de a participa la dezbaterea de astăzi privind alegerile de duminică. Am dorit să începem cu dumneavoastră, domnule profesor Radu Carp, și să ne spuneți cum ați contextualiza acest alegeri și cum vedeți rezultatul alegerilor de duminică.
Radu Carp: În primul rând, cred că bifăm mai multe performanțe privind aceste alegeri. De ce? Pentru că avem un ciclu electoral care a început în luna martie anul trecut, când a început precampania pentru locale și europarlamentare, după care au urmat aceste alegeri simultan și un referendum pentru cei care locuiesc în București, după care a urmat turul întâi alegerilor prezidențiale, alegerilor parlamentare, turul întâi și turul doi repetate, deci practic șase scrutine electorale într-un an de zile, în 12 luni. Aceasta înseamnă, în medie, cam un scrutin la două luni Ceea e foarte mult pentru orice democrație.
Așa s-a întâmplat și brusc nu vom mai avea astfel de exerciții electorale, în următorii patru ani cel puțin. Evident că asta s-a manifestat și printr-o oboseală a electoratului. Practic toată lumea cu care vorbesc spune că e foarte fericită că a ieșit dintr-o perioadă de coșmar foarte intensă, în care s-au adâncit diviziuni în societate și nu știu cum vom reuși să revenim la măcar la ceea ce era înainte de toată această sarabandă de competiții electorale, pentru că e clar că România este profund divizată în acest moment.
Cosmin Pal: Cum vedeți rezultatul alegerilor, victoria lui Nicușor Dan? Până la urmă a triumfat rațiunea? În sensul că alegătorii din România s-au speriat de afirmațiile contracandidatului, care a reușit o performanță unică, și anume, deși pornea cu un avans de 20%, să fie depășit cu 10%. Deci să nu câștige decât 5% din voturi, în condițiile în care participarea a crescut cu 12%.
E o contraperformanță electorală cu totul remarcabilă. Iar domnul Simion mai adaugă la această contraperformanță și rezultatul slab obținut în noiembrie anul trecut. Iarăși este un unicat, un fenomen unic, un candidat pierde la legile prezidențiale de două ori timp de șase luni în România. Și cred că în lume nu există un candidat care să piardă la alegerile prezidențiale la o diferență atât de mică în timp de doar șase luni. Dar, dincolo de asta, cred că până la urmă rațiunea a triumfat.
De ce? Pentru că, până la urmă, opțiunea aceasta pro-europeană în România este mai puternică decât contestarea antisistem, să spunem. Și contestarea drumului pe care l-a ales România a fost, de fapt, un fel de referendum privind apartenența noastră la Uniunea Europeană și felul în care tratăm această apartenență. Un referendum care a fost câștigat, zic eu, cu o diferență semnificativă și a dat un semnal foarte bun în întreaga Europa.
„Apariția și răspândirea pe scară largă a agresivității în spațiu public a caracterizat ultimul an România”
Cosmin Pal: Sunteți de părere că România e divizată acum între susținătorii lui Nicușor Dan și al lui Simion? Se întâmplă să fie România împărțită între urban și rural?
Radu Carp: România e în momentul de față profund divizată, dar nu neapărat între candidați și simpatii electorale, ci între două moduri de a pune problema. Pentru că e clar că o parte a electoratului, cei care au votat pentru Nicușor Dan, sunt în favoarea susținerii actualului curs a României așa cum este în prezent în Uniunea Europeană și în NATO, inclusiv legat de susținerea Ucrainei și inclusiv legat de, să spun așa, identificarea Federației Ruse ca fiind principalul agresor în acest război.
Iar pe de altă parte, ceilalți 40% au păreri exact divergente, adică sunt foarte nemulțumiți de felul în care se întâmplă această integrare, sunt nemulțumiți de nivelul lor de trai, sunt nemulțumiți de perspectivele pe care le au, sunt nemulțumiți de felul în care evoluează războiul din Ucraina și au sentimentul că ar trebui să se încheie o pace rapid, să se șteargă orice fel de diferență, chiar dacă aceasta ar însemna ca Rusia să câștige.
Deci sunt opinii cu totul și cu totul divergente astăzi în spațiu public, care întâmplător și-au găsit exponenți. Dar asta nu înseamnă că ele nu persistă și după campania electorală. Sigur, diferențele de opinii sunt fundamentale într-o democrație, dar trebuie să existe, pe de altă parte, și un dialog.
Deci cred că este fundamental să se refacă această unitate a corpului social. E fundamental să nu mai există agresiuni și violențe în spațiu public, pe rețelele sociale, prin manifestări publice. Pentru că asta cred că a caracterizat ultimul an în România: apariția și răspândirea pe scară largă a agresivității în spațiu public. Fie că vorbim de rețele sociale, fie că vorbim de manifestări în stradă. Și acesta e un semnal destul de negativ și a trebuit să ne preocupe cum rezolvăm această situație.
Radu Scutea: Dacă îmi permiteți legat de divizarea societății, cred că regăsim în manifestările votului și ale evoluției politice din această perioadă pentru alegerile prezidențiale exact o reprezentare a conflictului care există între Rusia și Occident. A cărui bază cred că este mai mult un conflict al civilizațiilor în care se confruntă o cultură democratică dezvoltată și ancorată solid în zona libertății, cu o societate și cu exponenții unei culturi neadaptate la valorile democratice și de libertate.
Și dacă observați, această divizare a societății, de fapt această contestare a ordinii și a statului de drept constituțional, a început încă de la alegerile prezidențiale din decembrie, în care candidatul care a fost cotat în primul tur cu cel mai mare număr de voturi a refuzat protocolul și instituția statului român ca protector al democrației, preferând să își angajeze sau să aibă ca structură de securitate și pază niște agenți privați. Or, cred că esența lucrurilor poate să înceapă și o putem regăsi încă din acel moment.
„Divizarea a început cu pandemia și continuă cu Trump, cu MAGA, nu neapărat cu Putin”
Mihai Hurezeanu: Domnule profesor, sunt de acord cu prima aserțiune a colegului meu, a colegului nostru de la masă, că este o diviziune, o polarizare clară, care nu constă doar în număr, ci are o bază mentalitară și ideologică puternic traumatizată. Iar această polarizare va continua. Spre deosebire de alte tipuri de alegeri, în care au existat poate chiar mai apropiate scorurile între cei doi candidați, deci unde se putea vorbi de o și mai mare diviziune, logic-matematic, această diviziune va fierbe în continuare din cauza condițiilor și internaționale globale, și mă refer mai ales la războiului americano-european, ideologic, și așa mai departe.
Mai departe însă mă despart de colegul meu, pentru că acești 5,3 milioane care au votat pentru domnul George Simion nu sunt toți nu sunt toți putiniști sau proruși. Dimpotrivă, diviziunea aceasta începe în timpul pandemiei, de fapt ca urmare a traumei lockdown-ului. Și acolo a început să se producă acest clivaj, această fractură uriașă în mentalul colectiv.
Apoi, sigur, evoluția… Ne poate lua tratate întregi pentru a vorbi despre rețelele sociale și instrumentarea lor politică. Vorbim aici despre „ingineria haosului”, cum o numea Giovanni Da Ampoli, un romancier francez care a scris și un roman extraordinar premiat de Academia Franceză „Magul de la Kremlin”. Deci o divizare care a început cu pandemia și continuă cu Trump, cu MAGA, nu neapărat cu Putin.
Adică în cazul lui George Simion, până la urmă cred că a fost o greșeală a mas-media (dar care a funcționat, se pare), ca în fiecare seară media oficială românească, marele canale de televiziune, să meargă pe idee că e pro-Putin, că ne scoate din Europa, ne scoate din NATO. Sigur că ar fi fost foarte problematică alegerea lui George Simeon, care ar fi inițiat un proces de mare haos și dezintegrare, cred, în România.
Dar nu că ieșeam imediat din Europa și nu ne aliam imediat cu Kremlinul. Pentru că ați văzut, cel mai mare susținător al Europa și aliat în Parlamentul European, doamna Georgia Meloni, este foarte bine integrată în frontul european anti Kremlin. Și însuși Simion a spus-o de mai multe ori că vrea să mărească. Păi la totuși l-a primit, s-au fotografiat și Mateo Salvini chiar l-a lăudat.
Radu Carp: Există un bazin care a acumulat diverse nemulțumiri, aici vă dau dreptate. Acest bazin a început odată cu pandemia, în 2020, și a alimentat accederea AUR-ului în Parlament. În acel moment, acel bazin era undeva la 9%, cam atât scorul AUR. Dacă ne uităm la procentul celor care erau total nemulțumiți, el corespunde cu procentul celor care au votat AUR. După ce a început războiul din Ucraina, acest bazin a crescut treptat, iar după ce au început consecințele războiului din Ucraina, respectiv prețurile energiei, inflației economice și așa mai departe, acest bazin s-a dus undeva în 30-45%. Este exact scorul care l-au avut domnii Georgescu și Simion în turul 1, este exact scorul partidelor așa zis suveraniste la legile parlamentare din 1 decembrie și este exact scorul pe care l-a obținut George Simion la aceste prezidențiale de duminică.
Cu alte cuvinte, George Simion n-a făcut altceva decât a maximizat rezultatul acestui bazin electoral, repet, alimentat de mai multe valuri de nemulțumiri din ultimii cinci ani. Dar acest bazin este comun în mai multe țări europene. Deci acești lideri populiști au alimentat acest bazin, care are cauze comune. Toate țările europene au trecut prin pandemie, toate țările europene au fost confruntate cu războiul din Ucraina și cu consecințele lui, toate țările europene au probleme legate de situația economică.
Deci, într-adevăr, România cu aceste alegeri s-a încadrat pe un drum european mai mult decât a făcut-o până acum, cu toate alegerile. N-au mai avut aceste alegeri clivajul clasic comunist, anticomunist, reformist, antireformist. Au fost, aș spune, teme de campanie pe care le vedem în Polonia, le-am văzut în Portugalia, le-am văzut peste tot.
Deci din punctul acesta de vedere, cred că România se desparte de trecutul, să zic așa, proiect de tranziție, și intră într-o dezbatere europeană cu bune și cu rele. Pentru că, așa cum am văzut, poate să există și partea rea, respectiv acești candidați care speculează tocmai bazinul acesta de nemulțumiri. Și cu cât scade bazinul de nemulțumiți, cu atât rezultatul acestor candidați scade. Aceasta cred că este ecuația care trebuie înțelesă în România.
Faptul că antidotul la aceste partide nu este legat de partide sau candidați. Ați văzut în Germania, s-a încercat, dar nu prea s-a reușit, măsuri care vizează strict partidul AfD. Și antidotul este luarea de măsuri care să atenueze aceste șocuri. Și mai mult, să facă cetățenii să uite de consecințele negative. Ceea ce e foarte greu, dar e singura cale care va trebui să fie urmată de noul guvern, cred eu.
Înțelegerile dintre America și Rusia
Corvin Lupu: Pornind de la discuția aceasta a scindării societății românești, eu sunt de părere că această scindare de la noi, din țară, seamănă aproape leit cu scindarea din societatea americană, nu din raporturile ruso-americane. Ci din scindarea între globaliștii democrați susținuți din spate de bancherii de pe Wall Street și suveraniștii trumpiști.
Și acolo societatea americană e la fel de scindată. Doar că acolo, spre deosebire de România, instituțiile de forță ale statului, cele care au un rol foarte important în susținerea regimurilor politice, sunt de partea președintelui Trump și a suveraniștilor, nu de partea globaliștilor. La noi este puțin invers.
Această scindare este o problemă deosebit de importantă. Ea nu poate fi trecută în derizoriu și nu se stinge odată cu încheierea unor alegeri. Încheierea unor alegeri nu rezolvă problemele societății, crizele societății, crizele foarte mari care sunt la noi. Ați văzut că astăzi Uniunea Europeană ne-a anunțat că deficitul anunțat de noi nu este cel corect, că este mai mare. Deci în așteptarea alegerilor nu ni s-au comunicat cifre corecte și acum Uniunea Europeană ne corectează că cheltuim în fiecare săptămână cu 30% mai mult decât colectăm și ne împrumutăm cu peste un miliard de euro pe săptămână, ceea ce e o situație absolut îngrozitoare.
Eu aș porni discuția despre alegerile noastre dintr-un cadru mai larg, dintr-un cadru internațional. Vedeți o piramidă mondială, referindu-ne la sfera de influență în care am fost și noi temporar arondați, respectiv sfera de influență a Statelor Unite, care are un miliard și un pic din cele 8 miliarde de locuitori ai planetei. Atâta suntem noi. Noi suntem doar un miliard și un pic. Majoritatea omenirii, aproape șapte miliarde, sunt în partea cealaltă. Și sunt adversarii noștri.
Radu Scutea: Adversari de pe ce poziție?
Corvin Lupu: Competitiv vorbind. Competitiv și de pe poziții economice-comerciale, dar sunt niște adversari care și cooperează. Există adversitate în cooperare. Statele Unite cooperează permanent cu Federația Rusă pentru dominația mondială și ele două sunt cele care asigură la ora actuală echilibrul mondial și au o relație foarte bună pe această linie. Ca dovadă, la înțelegerile de la Riad, cele două supraputeri mondiale au refuzat să mai accepte la masă și alți parteneri. Acolo se discută se discută problemele Orientului Mijlociu și Europei. Ceea ce pe noi ne interesează în mod deosebit.
Statele Unite au dorit să fie și Israelul la masă, pentru că se discută Orientul Mijlociu. Federația Rusă nu a fost de acord, întrucât Israelul adăpostește niște fugari, oligarhi evrei care se sustrag unor pedepse care i-ar aștepta în Federația Rusă și au fugit în Israel și s-au ascuns acolo. Și din această cauză nu i-a primit la masă și, de asemenea, tot Federația Rusă s-a împotrivit. Cu toate că Marea Britanie este semnatara tratatelor în baza cărora funcționează astăzi sistemul internațional, a tratatelor care au fundamentat Organizația Națiunilor Unite, cu al ei Consiliul de Securitate și tratatele de la Ialta și Potsdam, pe care nu le-a denunțat niciuna dintre semnatare. Ele sunt, în Dreptul internațional, în vigoare.
Radu Scutea: Cred că formal ele nu sunt denunțate. Formal, protocolar. Dar o parte din ele nu mai sunt în vigoare. Având în vedere ceea se întâmplă în Ucraina, în mod real, ele nu sunt în vigoare.
Corvin Lupu: Din punct de vedere juridic sunt în vigoare. De facto, au fost încălcate prin înțelegerea verbală din Malta din 2-3 decembrie 1989. În acest context, alegerile de la noi s-au desfășurat într-o perioadă extrem de tulbure, în care nu s-au clarificat niște raporturi între Statele Unite și Federația Rusă privitoare la zona noastră. Realitatea este că cele două supraputeri s-au întâlnit ca să discute situația întregii Europe și a Orientului Mijlociu. Au început discuțiile, dar s-a rezolvat integral doar Siria, care a fost un cadou pe care Federația Rusă l-a făcut Arabiei Saudite.
Toată conducerea Siriei acum este numită de Prințul Salman. Bineînțeles, s-au pus niște condiții ca minoritatea druză și curtea să fie protejată, bazele militare ale Federației Ruse, inclusiv baza nucleară, navală, să funcționeze în continuare nederanjate. A fost cadou oferit de Federația Rusiei Arabiei Saudite în schimbul faptului că de când a început război în Ucraina, Arabia Saudită, care face prețul petrolului în lume, extraordinar de important. Și prețul petrolului dă și prețul gazelor din exploatările de petrol, iar aceste prețuri, ținute foarte sus, din diferențele acestea de preț Federația Rusă și-a finanțat războiul din Ucraina fără să aibă probleme de natură materială.
La Europa au apucat să discute problema Mării Negre, unde Federația Rusă a cerut controlul asupra tuturor porturilor de la Marea Neagră. Și aici a venit interferența cu România, respectiv era vorba de cinci porturi: Odessa, Constanța, Mangalia, Burgas și Varna.
În urma acestei discuţii, domnul consilier pentru probleme de securitate al României, Cristian Diaconescu, care este șeful Cancelariei Prezidențiale Interimare, a făcut declarația că România a fost arondată în sfera de influență a Federației. Și a cerut scuze după ce a fost scrisă.
Problema l-a ajutat, în sensul că președintele Donald Trump a și vrut să încheie pacea atunci pe loc și un tratat. Adică ar fi vrut un alt tratat, dar Federația Rusă nu și-a încheiat obiectivele pe care le are cu războiul și, ca urmare, continuă războiul. Și acest lucru l-a nemulțumit pe Donald Trump. Dar nu înainte de a obține acordul din partea președintelui Putin, care a ținut personal un cuvânt în legătură cu dreptul Statelor Unite de a anexa Groenlanda. După ce, initial, când în ianuarie Statele Unite au anunțat că doresc să anexeze Groenlanda, purtătorul de cuvânt Pescov al Kremlinului a spus că Federația Rusă nu-i de acord. Dar acum Putin a revenit și a fost de acord.
Deci există cuvântarea publică a președintelui Putin în care spune așa: că Statele Unite au și ele dreptul să aibă acces la Oceanul Înghețat de Nord și încă din 1910 au făcut acest demers. A spus președintele Rusiei. În al doilea război mondial, au înființat o bază militară acolo, a spus Putin, iar după al doilea război mondial au încercat să cumpere cu bani de la Danemarca insula, dar nu au reușit. Ca urmare, nu putem contesta faptul că acolo, la Riad, se discuta exact ca la Ialta!
Urmărește, în curând, partea a doua a Dezbaterii.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
