Noi documente apărute în spațiul public readuc în atenție unul dintre cele mai controversate subiecte ale ultimilor ani: achiziția vaccinurilor anti-COVID de către statul român.
Actele oficiale conturează o dispută privind responsabilitatea deciziilor luate în timpul pandemiei și scot la iveală noi detalii despre contractele încheiate și despre negocierile ulterioare cu producătorul Pfizer.
Potrivit documentelor, la începutul anului 2021, în plină pandemie, reprezentantul României în Comitetul de vaccinare de la Bruxelles, Cătălin Tucureanu, și președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19, colonelul Valeriu Gheorghiță, i-au propus fostului premier Florin Cîțu achiziționarea de vaccinuri anti-COVID.
Întrebat despre implicarea sa, fostul premier susține că rolul său s-a limitat la coordonarea ședințelor de Guvern în care au fost aprobate documentele necesare.
„Implicarea mea este prin faptul că am condus ședințele de guvern, în care au fost aprobate memorandumuri coinițiate de domnii Nazare și Voiculescu, în care se explică procedura contractuală și se spune de ce este nevoie de vaccin.
Contractele de medicamente se fac doar la Ministerul Sănătății”, a spus fostul premier, Florin Cîțu.
O poziție diferită are fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, care afirmă că hotărârea privind achiziția vaccinurilor a aparținut exclusiv prim-ministrului de la acea vreme.
„Decizia a fost strict a premierului. Ministrul de Finanțe și Ministrul Sănătății nici măcar nu au știut.
Au aflat mult mai târziu, după ce contractele deja existau, obligația României deja exista”, explică Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății.
Schimbul de acuzații are loc în contextul anchetei deschise de Direcția Națională Anticorupție privind achizițiile de vaccinuri.
Procurorii susțin, încă din 2023, că România ar fi cumpărat un număr mult peste necesar de doze, iar prejudiciul estimat în dosar depășește un miliard de euro.
Documentele apărute recent arată și ce s-a întâmplat doi ani mai târziu, când Comisia Europeană a propus statelor membre renegocierea contractului cu Pfizer, pentru reducerea costurilor aferente vaccinurilor care nu mai erau necesare.
În acel moment, decizia privind acceptarea noilor condiții revenea ministrului Sănătății de atunci, Alexandru Rafila.
Potrivit informațiilor prezentate, România nu a transmis un răspuns în termenul stabilit, iar Comisia Europeană a considerat că statul român menține valabil contractul inițial, care presupunea costuri mai mari.
Jurnalistul Liviu Avram susține că opțiunea mai avantajoasă din punct de vedere financiar era cunoscută inclusiv de Ministerul Finanțelor.
„Rafila și Cîciu, în baza contractului, deja încheiat, încă din 2021, aveau de ales între a plăti mai mulți bani sau a plăti mai puțini bani. E simplă alegerea cu atât mai mult cu cât Ministerul de Finanțe a și recomandat să accepte varianta cu mai puțini bani.
Dar noi am preferat să nu dăm niciun fel de răspuns și atunci Comisia Europeană a considerat că acceptăm să plătim mai mulți bani”, a spus Liviu Avram.
Până în acest moment, Alexandru Rafila nu a comentat public informațiile apărute în legătură cu aceste documente.
Între timp, litigiul dintre România și compania Pfizer a avut și consecințe financiare. Potrivit informațiilor prezentate, compania a obținut în instanță despăgubiri în valoare de 600 de milioane de euro și a instituit sechestru asupra conturilor ROMATSA, instituția care administrează traficul aerian din România.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
