Bazna, stațiunea care a trăit două Românii: de la băile cu apă sărată la gloria sanatoriilor comuniste și lupta pentru renaștere.

Într-un colț de Transilvanie în care dealurile Târnavelor se întâlnesc cu livezi, vii și păduri, Bazna a construit, în aproape două secole, una dintre cele mai interesante istorii balneare din România.

A fost mai întâi un loc cunoscut pentru izvoarele sale, apoi o destinație căutată de oameni care își permiteau tratamentele balneare, iar după instaurarea comunismului s-a transformat într-o stațiune de tratament de masă, alimentată de sistemul de stat, de sindicate și de biletele de cură.

După 1989, însă, lumea aceea s-a rupt. Bazna nu a dispărut, dar nici nu a mai revenit la dimensiunea și rolul pe care le avusese în perioada de vârf.

Astăzi, stațiunea încearcă să-și construiască o nouă identitate.

Povestea începe cu mult înainte de apariția propriu-zisă a stațiunii

Bazna este atestată documentar în 1302, iar izvoarele sărate și iodurate au atras atenția cercetătorilor încă din secolul al XVIII-lea. Sursele istorice locale consemnează studii realizate după 1752 de farmacistul sibian Georg Bette, în timp ce preotul Andreas Caspari a descris între 1762 și 1779 izvoarele și băile existente atunci, printre care „Baia bisericii”, „Baia cerșetorilor” și „Fântâna acră”.

Începutul secolului al XIX-lea aduce și validarea științifică a resurselor naturale.

În 1808, medici și chimiști au început cercetări asupra apelor minerale. Un raport favorabil avea să contribuie la decizia din 1814 privind construirea unui stabiliment balnear. Izvoarele au intrat atunci în proprietatea comunității evanghelice locale și au fost supuse unor analize chimice.

Primele amenajări apar în 1835: patru cabine și o instalație pentru încălzirea apei.

În 1843 este construit primul stabiliment balnear propriu-zis, printr-o societate pe acțiuni formată din intelectuali din Mediaș. Doar doi ani mai târziu, documentele menționează 637 de persoane venite la tratament.

Bazna nu mai era doar un sat cu izvoare. Devenea o stațiune.

O stațiune care a căpătat faimă

În 1877, băile au intrat în posesia lui Brekner, un om bogat din Mediaș, care a investit în amenajări și instalații sistematice.

La începutul secolului XX, stațiunea era deja suficient de importantă pentru a avea medic și farmacie. În 1905 începea și producția de sare de Bazna, comercializată sub numele „Victoria”.

În perioada interbelică, Bazna nu însemna doar tratament. Era și agrement.

Un articol din 1919 descria o stațiune cu „confort civilizat”, muzică, serate, festivități, tenis, aparate de gimnastică și ștrand. Imaginea este importantă pentru că arată că tradiția Baznei nu s-a construit exclusiv în jurul bolii, ci și în jurul ideii de vacanță și socializare.

1949-1950: Bazna intră în lumea stațiunilor comuniste

Schimbarea radicală vine după război.

În 1949, băile de la Bazna sunt trecute în administrarea Ministerului Sănătății. Din 1950, stațiunea, care avusese până atunci un caracter sezonier, devine stațiune permanentă. În deceniile următoare sunt construite noi spații de cazare, baze de tratament și dotări sociale și culturale.

Este momentul în care Bazna intră într-o altă epocă.

Stațiunea nu mai este destinată în primul rând celor care își permit o vacanță balneară. Devine parte din mecanismul național de tratament și odihnă.

În presa comunistă din anii ’60 apar oferte pentru bilete balneare la Bazna prin O.N.T. „Carpați”. Pentru anumite afecțiuni erau organizate serii de tratament de aproximativ 20 de zile, iar biletele puteau fi obținute prin agențiile de turism. Membrii familiilor celor trimiși în stațiuni prin comitetele sindicale beneficiau, de asemenea, de locuri cu prioritate.

Cu alte cuvinte, clientul tipic al Baznei comuniste era foarte diferit de turistul unei stațiuni exclusiviste.

Era muncitorul trimis la tratament, pensionarul, angajatul cu recomandare medicală, omul cu probleme reumatismale sau locomotorii, dar și familia care transforma cura într-o vacanță.

Cum arăta o vacanță la Bazna în anii ’60-’80

Bazna comunistă a fost o lume a seriilor de tratament.

Oamenii soseau pentru câteva săptămâni, erau repartizați la cazare, mergeau la proceduri și își petreceau timpul liber în jurul bazelor de agrement, restaurantelor și ștrandului.

Documentele fotografice păstrate din perioada respectivă arată Pavilionul nr. 1, Pavilionul nr. 3, vilele, ștrandul și Restaurantul Căprioara. Sunt imagini care surprind o stațiune verde, cu clădiri răspândite printre copaci și cu un aer mult mai liniștit decât marile stațiuni aglomerate de pe litoral.

În 1979, Ministerul Sănătății stabilea prin norme foarte precise cum trebuia să funcționeze o stațiune balneară socialistă: cazare, tratament, restaurante, cluburi, spații comerciale, activități sportive și social-culturale. Bazele de tratament trebuiau să combine factorii naturali cu hidroterapia, electroterapia și cultura fizică medicală.

Bazna se înscria perfect în acest model.

Apa minerală sărată și nămolul erau baza tratamentului, iar viața de stațiune se construia în jurul lor.

Dar „epoca de aur” nu a fost chiar fără probleme

Imaginea unei Bazne comuniste permanent pline trebuie nuanțată.

În 1982, presa centrală observa că Bazna se afla printre stațiunile care nu erau solicitate pe măsura investițiilor făcute pentru creșterea confortului. Alături de Bazna erau menționate și alte stațiuni care aveau dificultăți în atragerea turiștilor.

Așadar, Bazna a avut în comunism o perioadă de dezvoltare și de mare importanță în sistemul balnear, dar nu a fost permanent o stațiune de lux și nici una dintre cele mai aglomerate destinații turistice ale României.

Era, înainte de toate, o stațiune de tratament.

1989 schimbă totul

Revoluția a rupt mecanismul care ținuse în funcțiune multe dintre stațiunile balneare românești.

Sistemul centralizat de repartizare a biletelor, turismul sindical și administrarea unitară a patrimoniului au intrat într-un proces de transformare.

În anii ’90, stațiunile balneare din România au fost lovite de probleme care aveau să se simtă ani la rând: privatizare, fragmentarea patrimoniului, lipsa investițiilor, schimbarea comportamentului turiștilor și degradarea unor clădiri.

Bazna nu a făcut excepție.

Un document din 1992 arată că biletele pentru Bazna continuau să fie vândute, inclusiv pentru vile, ceea ce demonstrează că activitatea balneară nu dispăruse după Revoluție. Dar stațiunea intra într-o nouă economie, în care clientul nu mai era repartizat automat prin sistemul de stat.

Romgaz intră în povestea Baznei

Unul dintre cele mai interesante capitole postcomuniste este legătura cu industria gazelor.

Bazna fusese legată încă din secolele trecute de exploatarea gazului metan. În anii ’90, în jurul Romgaz apare și o nouă componentă turistică.

Un proiect pentru Centrul de perfecționare și recuperare a forței de muncă Romgaz Bazna este consemnat în 1999, iar apa sărată de Bazna începe să fie valorificată din anul 2000 în cadrul Complexului Balnear Expro.

Expro avea să devină una dintre principalele structuri balneare ale Baznei în perioada postcomunistă.

Astăzi, complexul are 62 de locuri de cazare și o bază de tratament care oferă hidroterapie, împachetări cu nămol sapropelic, kinetoterapie, electroterapie și alte proceduri. Sunt disponibile și piscine cu apă sărată și dulce, precum și facilități sportive.

Bazna de astăzi: între renaștere și nostalgia unei lumi dispărute

În prezent, Bazna nu mai este stațiunea compactă și standardizată a comunismului.

Peisajul turistic este mult mai fragmentat. Există unități private, pensiuni, hoteluri, centre SPA și baze de tratament.

Complex Balnear Dobsi, de exemplu, funcționează într-un hotel de trei stele construit în 2008 și oferă piscină interioară cu apă sărată, saună, fitness, restaurant și bază de tratament.

Complex Balnear Expro continuă tradiția tratamentului balnear și are o ofertă actuală care include proceduri pentru afecțiuni ale aparatului locomotor, reumatism, artroze, spondiloze, recuperare post-traumatică, dar și proceduri de hidroterapie, electroterapie și kinetoterapie.

În 2026, Bazna apare în continuare în lista stațiunilor pentru care sunt disponibile bilete de tratament balnear, inclusiv prin sistemul Casei Naționale de Pensii.

Asta înseamnă că, în ciuda tuturor schimbărilor, esența Baznei nu a dispărut.

Apa sărată, nămolul și tratamentul medical au rămas.

S-a schimbat însă publicul, s-a schimbat economia și s-a schimbat felul în care oamenii privesc o stațiune.

Astăzi, Bazna încearcă să fie simultan stațiune balneară, destinație de wellness, loc de relaxare și punct de plecare pentru descoperirea patrimoniului săsesc din nordul județului Sibiu. Site-ul oficial al județului promovează tocmai combinația dintre apele minerale, nămolul sapropelic, climat, peisaj și apropierea de obiective istorice.

Ce a rămas din Bazna de altădată?

Poate cea mai interesantă imagine a Baznei de astăzi este contrastul.

În fotografiile din anii ’50-’80 vezi pavilioane, vile, ștranduri, oameni veniți cu bilete de tratament și o stațiune construită în jurul unui sistem național.

Astăzi vezi hoteluri private, pensiuni, piscine moderne, SPA-uri și o bază de tratament care încearcă să țină pasul cu cerințele prezentului.

Dar sub toate aceste schimbări se află aceeași resursă care a făcut Bazna celebră cu două secole în urmă.

Apa sărată.

De la cele patru cabine din 1835 și primul stabiliment din 1843, la stațiunea permanentă a anilor ’50, la seriile de tratament din comunism și până la centrele balneare de astăzi, Bazna a supraviețuit schimbărilor politice, economice și sociale.

Nu mai este stațiunea pe care o știau românii din anii ’70.

Dar nici nu este o stațiune dispărută.

Este o stațiune care încearcă, după mai bine de 180 de ani de istorie balneară, să-și găsească o nouă epocă de glorie.

NOTĂ: Am încercat să obținem un punct de vedere al primarului din Bazna, Alin Limbășan, despre eventualele proiecte de revigorare a stațiunii. Până la publicarea acestui material, edilul nu a răspuns solicitării Sibiu 100%.

SURSĂ FOTO: Radio România Actualități/Facebook

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007