Luna august rămâne pentru o mare parte a sibienilor perioada preferată pentru concedii și călătorii.Pentru a avea o vacanță cât mai variată, am ales împreună cu Simina Manea, director Asociația Județeană de Turism Sibiu câteva destinații turistice la care puteți ajunge din Sibiu cu ușurință. Astfel, pasionații de ciclism pot parcurge traseele amenajate pe Colinele Transilvaniei, iubitorii muntelui și naturii au la dispoziție acoperişul Carpaţilor, în jurul căldării glaciare Bâlea sau munții Apuseni și Ghețarul de la Scărișoara, gurmanzii se pot înfrunta din bunătățile Mărginimii Sibiului, cei atrași de istorie au la dispoziție castelele din Țara Bârsei ori ruinele cetăților dacice din Țara Hațegului, iar pentru un plus de sănătate și relaxare, ușor accesibile sunt Salina Turda și Băile Tușnad.
Trasee de drumeţie şi bicicletă în Colinele Transilvaniei
Peste 250 km de trasee marcate leagă, peste dealuri, aşezări pitoreşti din arealul Mediaş – Sighişoara – Rupea. Traseul principal urmează culmea de ape dintre Târnava Mare şi Hârtibaci.
Zona colinară din nordul judeţului, formată pe valea unor râuri ca Hârtibaciu sau Târnava este supranumită şi Ţinutul Aşezărilor Săseşti. În aceste locuri, cu multe secole în urmă, şi-au întemeiat saşii colonişti aşezări răzleţe pitite între văi şi dealuri abrupte împădurite cu fag, carpen şi stejar. Peste 250 km de trasee marcate leagă, peste dealuri, aceste aşezări pitoreşti din arealul Mediaş –Sighişoara – Rupea precum Biertan, Richiş, Mălâncrav, Copşa Mare sau Aţel. O drumeţie în zona satelor săseşti se transformă într-o experienţă de explorare a unui peisaj natural nealterat, dar şi a unui peisaj antropic peste care timpul pare să se fi scurs nestingherit, iar urmele civilizaţiei secolului XXI sunt încă departe.
Satele Mărginimii în sărbătoare
Recent încununată cu distincţia de „Destinaţie Europeană de Excelenţă pentru turism şi gastronomie”, Mărginimea Sibiului va fi animată în perioada următoare de festivaluri locale care îi pun în valoare farmecul: Sărbătoarea Oierilor, Tilişca (15 august), Fiii satului Gura Râului (15-16 august), Festivalul brânzei şi al ţuicii Răşinari (29-30 august), Fiii satului Sibiel (19-20 septembrie), Zilele culturale ale judeţului Sibiu la Sibiel şi Poiana Sibiului (19-20 septembrie). Detalii despre fiecare locație în parte pe www.sibiu-turism.ro
Din Transfăgărăşan pe acoperişul Carpaţilor – drumeţie în jurul căldării glaciare Bâlea
Fabuloasa șosea DN 7C, cunoscută drept Transfăgărășan, are o lungime de 151 de km și leagă provinciile românești Transilvania și Muntenia, ajungând până la altitudinea de 2.000 de m. Traseul porneşte de la km 0 la Bascov, trece pe la Curtea de Argeş, pe lângă vestita cetate a lui Vlad Ţepeş de la Poienari, intră pe Cheile Argeşului, pe la barajul Vidraru, iar apoi urcă încet până în zona Capra. Unul dintre cele mai spectaculose puncte ale traseului este tunelul de 887 de m care leagă zona Capra de căldarea glaciară Bâlea unde şoseaua atinge altitudinea maximă de 2042 m.
Din dreptul tunelului Transfăgărășan pornește unul dintre cele mai frumoase trasee montane din țară: Bâlea Lac – Curmătura Bâlii – Lacul Doamnei – Valea Doamnei – Muchia Bâlii – Bâlea Cascadă. Este considerat un traseu de dificultate medie, esențial fiind echipamentul special pentru drumeții montane. Marcajul traseului este reprezentat de crucea roșie, iar durata este de aproximativ 3 ore și jumătate, tot drumul fiind presărat cu puncte de belvedere. Astfel, la peste 2200 m, cu panorame înspre Căldarea Bâlii, Muchia Bâlii, vârful Paltinu sau Valea Doamnei, peisajul este spectaculos! Cu puţin noroc, puteţi întâlni marmote sau capre negre. Diferența de altitudine până la Bâlea Cascadă este de aproximativ 1.000 de metri.
Ţara Haţegului-Geoparcul dinozaurilor şi bisericile de piatră
Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului este un parc natural şi un concept UNESCO de amenajare a teritoriului ce cuprinde toată Ţara Haţegului şi este singura arie protejată din ţară recunoscută internaţional. Pe o distanță de 8 km, pe valea râului Sibişel, între localitățile Sînpetru – Ohaba Sibişel – Nucşoara, puteți vizita locurile unde au fost descoperite fosile ale „dinozaurilor pitici” din Transilvania, datând din Cretacicul Superior, Țara Hațegului fiind acum 70 de milioane de ani o insulă tropicală în Marea Tethys. Pe drum, pot fi vizitate „Casa Dinozaurilor Pitici”, „Casa Tradiţiilor” şi Centrul de vizitare al Parcului Naţional Retezat de la Nucşoara, Biserica din satul Sînpetru, câmpurile cu granit, peisaje, habitate specifice, arhitectura locală şi Complexul tehnicii populare din satul Peştera. Dacă doriți să pășiți spre originile istoriei noastre, la Sarmisegetusa, sat așezat pe ruinele capitalei romane ale provinciei Dacia, Ulpia Traiana Sarmisegetusa, puteți vizita ruinele unor clădiri din vechiul oraș: temple, ateliere, băi publice, amfiteatru și for. De asemenea, puteți vedea cum arătau fortificaţiile medievale din Ţara Haţegului, vizitând ruinele unei mici cetăţi, Cetatea Mălăiești, unde nobilii din zonă îşi păstrau avutul şi se refugiau în caz de pericol. Sau puteţi să mergeţi să vedeţi ruinele Turnului Crivadiei, turnului de vamă fortificat ridicat în Evul Mediu pe drumul ce lega Transilvania de Ţara Românească. Tot în zonă se află și Cetatea Colț, despre care se spune că l-a inspirat pe Jules Verne pentru scrierea romanului „Castelul din Carpați”. În plus, lăcaşurile de cult din Ţara Haţegului sunt adevărate monumente de artă medievală, cele mai multe din ele fiind foarte bine conservate. Acestea au colțuri întărite cu blocuri de piatră cioplită manual, ferestre și portaluri romanice și gotice, iar unele păstrează picturi murale medievale dintre cele mai frumoase din România. Aici puteți vizita Biserica din Densuș, Biserica din Ostrovul Mare, Biserica Pârveștilor, Biserica din Sânpetru, Mânăstirea Colț și Mânăstirea Prislop. turiştii care ajung în Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului vor avea posibilitatea să descopere zona mergând pe urmele dinozaurilor pitici. Proiectul iniţiat de Asociaţia Geomedia vizează reamenajarea potecii tematice intitulată „Valea Dinozaurilor”, considerată una dintre cele mai frumoase 7 poteci tematice din România.Geoparcul este administrat de Universitatea din Bucureşti şi este membru în reţelele Europeană şi Mondială a Geoparcurilor.
Salina Turda – Un muzeu al mineritului în sare din Transilvania
Salina Turda reprezintă un adevărat muzeu de istorie a mineritului în sare. Exploatarea sării la Salina Turda datează din epoca romană. Salina a fost închisă în 1932 şi a fost redeschisă pentru public şi pentru pacienţii cu boli respiratorii în 1992. În perioada 2008 – 2010 a fost modernizată în urma unei investiţii de aproape şase milioane de euro din fonduri europene şi a fost inaugurată în ianuarie 2010Starea excelentă de conservare a lucrărilor miniere şi a utilajelor utilizate la transportul sării, alături de grija cu care s-au efectuat lucrările de pregătire a salinei pentru a deveni obiectiv turistic, au făcut ca istoria şi legenda să se împletească armonios aici. Salina Turda se află pe locul 5 în top 10 destinaţii turistice din România pe Google Maps. De la deschiderea din 1992 până în prezent, Salina Turda a fost vizitată de aproximativ 3 milioane de turişti români şi străini. Salina poate fi vizitată zilnic, între orele 9 și 18.
Cetăţi şi castele din Ţara Bârsei
Țara Bârsei (în germană Burzenland, maghiară Barcaság), denumită și Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brașovului este o regiune istorică și etnografică din sud-estul Transilvaniei, Brașovul fiind cea mai importantă localitate din această zonă. Cetăţile și Castelele din Țara Bârsei, crescute parcă din stânci, străjuie semețe și îi impresionează pe vizitatorii care le trec pragul sau doar le zăresc, câteva clipe, din goana mașinii. Mirajul legendelor țesute în jurul acestor obiective turistice este dovada vie că legenda bate istoria. Dincolo de latura spectaculară și de valoarea lor istorică, cetăţile și castele spun câte ceva despre cei ce au locuit acest ţinut aflat la răscrucea drumurilor comerciale dintre Apus și Orient, dar și în calea unor năvăliri pustiitoare. Castelul Bran, Cetatea Râșnov, Biserica Neagră, Turnul Alb, Turnul Negru, Poarta Șchei, Poarta Ecaterina, Cetățuia Brașovului, Turnul Negru sau Cetatea Feldioara sunt numai câteva dintre aceste mărturii vii ale trecutului.
Tot în Țara Bârsei pot fi vizitate bisericile-cetate ridicate odată cu venirea Cavalerilor Teutoni, datând in secolele XIII-XIV, unele dintre ele fiind incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Bisericile evanghelice fortificate din Cristian, Hărman, Prejmer și Sânpetru sunt printre cele mai cunoscute din zonă.
Băile Tuşnad
O destinație ideală pentru iubitorii de ecoturism, pasionați de observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale, o reprezintă Băile Tușnad. Localitatea Băile Tuşnad este situată în microregiunea Csomad-Balvanyos, care s-a organizat în zona sud-estică a judeţului Harghita (Lăzăreşti, Tuşnad Nou, Tuşnad Sat, Băile Tuşnad), înglobând într-o oarecare măsură şi teritoriile învecinate din judeţul Covasna (Bixad, Băile Balvanyos, Turia), la poalele masivului Ciomad-Puturosu, parte a masivului de munți vulcanici Călimani – Gurghiu – Harghita. Băile Tușnad sunt accesibile pe DN 12, localitatea fiind situată la 32 km sud de Miercurea-Ciuc și la 67 km de Braşov. Printre atracțiile turistice ale zonei se numără Mofeta, ce reprezintă emanații de dioxid de carbon – o trăsătură specifică regiunilor vulcanice, unde gazele ce apar la suprafață au peste 85% dioxid de carbon. Băile cu dioxid de carbon au efect vasodilatator asupra corpului și sunt indicate într-un anumit dozaj în afecțiuni cardiovasculare (hipertensiune arterială moderată, varice, ulcere varicoase), dar și pentru boli de piele, reumatismale, nevralgii și afecțiuni cronice genitale. Podețul suspendat peste Olt, aflat la 100 m de Hanul „Moara la Făgădău” conduce spre izvorul de apă minerală de la Carpitus, de unde continuă spre bazinul neamenajat de apă mezotermală, trecând pe lângă „Piatra Găurită”, un zid străpuns de apa râului Olt, care este considerat monument al naturii. În imediata vecinătate a oraşului Băile Tuşnad, se află Rezervația Naturală Protejată Piatra Şoimilor, ce se încadrează în lanţul eruptiv al Munţilor Harghitei de Sud. De aici poate fi parcurs traseul tematic Băile Tușnad – Lacul Ciucaș – Piatra Șoimilor, durata fiind de 1-2 ore, iar distanța de 2,5 km. Un traseul cicloturistic de 10 km ce pornește din localitatea Tuşnadul Nou și ajunge până în Comuna Bixad a fost amenajat pentru a lega județele Harghita și Covasna prin „Drumul Apelor Minerale”. Apa roșie / Pârâul Vârghiş / Situl Natura 2000 Tinovul Mohoș – Lacul Sfânta Ana, spre Bastionul Apor și spre Stâncile Turnuri sunt alte trasee turistice ce pot fi parcurse în această zonă.
Munţii Apuseni şi gheţarul de la Scărişoara
Situată în Munții Apuseni, la aproximativ 40 de km de orașul Câmpeni, în NV județului Alba, pe teritoriul comunei Garda de Sus, Peștera Scărișoara este una dintre cele mai mari peșteri cu gheață din România, fiind al doilea ghețar subteran ca mărime din lume, după cel din Slovacia. Declarată monument al naturii și rezervație speologică, peștera, situată la o altitudine de 1150 m este renumită datorită prezenței în interiorul ei a unui ghețar cu vechime de peste 3000 de ani, ce are o suprafață de 5.500 metri pătrați, cu o grosime a stratului de gheață ce depășește în unele locuri 37 m. Pestera Scărișoara are o lungime totală de 750 m, din care vizitabili sunt 250 m. Adâncimea peșterii este de 110 m, cu o intrare de 50 m diametru, accesul turiștilor facându-se cu ajutorul unei scari metalice.Peștera este împartita în mai multe sectoare, chiar după intrare, aflându-se Sala Mare, cu trecere în Biserica unde se găsesc peste 100 de formațiuni stalagmitice de gheață, fiind totodată principala atracție turistică a peșterii. La adâncimea maximă a peșterii, de 105 m, se află Galeria Maxim Pop. Celelalte doua sectiuni ale peșterii, Catedrala și Palatul Sânzianei sunt lipsite de gheață.
Vizitarea peșterii se face doar cu un ghid, intrările grupurilor de 20-50 de persone făcându-se la ore fixe: 9.00, 10.20, 11.40, 13.00, 14.20, 15.40, 17.00.
Publicitate
