La scurt timp după cererea DNA privind încuviințarea urmăririi penale a ministrului de Interne, premierul Cioloş a declarat că cel mai bine pentru guvern ar fi ca Tobă să plece, în caz contrar fiind nevoit să-i ceară demisia: „Cineva care are semnătura sau propunerea mea pentru a fi numit sau demis, în aceste condiţii trebuie fie să-şi de demisia, fie să cer eu să plece. Asta nu înseamnă că persoana este vinovată, justiţia va decide acest lucru. O să discut cu domnul Tobă, dar evident că în acest moment e cel mai bine, şi pentru dânsul şi pentru Guvern, ca dânsul să plece”, a declarat premierul Dacian Cioloş. La scut timp, Petre Tobă și-a anunțat demisia din funcție. „Am decis să-mi prezint demisia primului ministru pentru a evita implicarea Ministerului Afacerilor Interne într-un scandal public în prag de alegeri. Resping cu tărie acuzaţiile aduse şi sunt la dispoziţia organelor de anchetă pentru clarificarea oricărei situaţii. Menţionez că toate faptele prezentate sunt anterioare mandatului meu, iar procurorul de caz a avut acces la toate documentele necesare instrumentării cauzei, inclusiv la cele clasificate «secret de stat”, a transmis Petre Tobă prin biroul de presă al Ministerului Afacerilor Interne.
Procurorii anticorupţie au cerut joi încuviinţarea urmăririi penale pentru minstrul de Interne Petre Tobă, arătând, printr-un comunicat de presă că există suspiciunea că „la data de 1 aprilie 2016, în contextul în care, la Direcţia Naţională Anticorupţie se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016 (care ulterior a fost trimis spre judecare, vezi comunicat 634/VIII/3 din 11 mai 2016), Tobă Petre, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanşarea procedurii de declasificare parţială a unor documente”, solicitarea vizând câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, pe care le-ar fi încălcat funcţionarii urmăriţi penal în cazul faptelor de corupţie de la serviciul secret al MAI.
Este vorba despre aceeaşi cauză despre care procurorii anticorupţie au menţionat că este disjunsă din dosarul „Limuzina”, în care fostul vicepremier Gabriel Oprea este acuzat de abuz în serviciu, pentru că ar fi dispus alocarea a 410.000 lei pentru fondurile operative ale serviciului secret, bani pe care i-a utilizat apoi pentru achiziţia unei limuzine de lux Audi A8, „pentru folosinţa personală şi exclusivă”, dar şi pentru cumpărarea unei cabine de duş cu jacuzzi, a unor canapele şi a unui televizor pentru cabinetul său de ministru, trecând cheltuielile în categoria „secret de stat”, chiar dacă „divulgarea lor nu ar fi fost de natură să producă daune securităţii naţionale”.
Publicitate
