Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat recent că dezinformarea trebuie tratată ca o amenințare la adresa securității naționale și inclusă explicit în strategia de apărare a României.
Potrivit acestuia, conflictele moderne nu se mai duc doar pe câmpul de luptă, ci și în spațiul informațional, unde campaniile de manipulare pot submina încrederea în instituții și pot influența decizii politice sau sociale.
Radu Miruță a subliniat că apărarea națională nu mai depinde exclusiv de armament și capacități militare, precum tancuri, rachete sau avioane. În contextul actual, securitatea statului este influențată și de modul în care sunt gestionate atacurile informaționale, propaganda și manipularea din mediul online.
Ministrul consideră că dezinformarea este folosită ca instrument de război hibrid, având ca scop slăbirea încrederii publicului în instituțiile statului, în liderii politici și în parteneriatele internaționale ale României.
Astfel de campanii pot genera confuzie, polarizare socială și pot afecta capacitatea statului de a reacționa în situații de criză.
În declarațiile sale, Miruță a oferit și exemple concrete de dezinformare. El a menționat că a fost criticat public pentru un titlu fals care sugera că România ar lua în calcul trimiterea de trupe în Groenlanda, afirmație pe care ministrul spune că nu a făcut-o niciodată.
În opinia sa, astfel de interpretări fac parte dintr-un mecanism mai larg de manipulare, menit să compromită imaginea instituțiilor și a decidenților politici.
În acest context, Miruță susține că strategia de apărare a României trebuie adaptată noilor realități și să includă explicit combaterea dezinformării.
Aceasta ar presupune dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare a campaniilor de manipulare, cooperarea între instituțiile statului și structurile europene sau NATO și creșterea capacității societății de a identifica și combate informațiile false.
Potrivit ministrului, securitatea informațională devine la fel de importantă ca securitatea militară, deoarece atacurile asupra spațiului informațional pot destabiliza un stat fără utilizarea directă a forței.
„Mă bucur foarte tare că, dincolo de propaganda asta agresivă a unora din România, care sunt foarte cu ochii spre Federația Rusă, în numere mari, românii consideră că înzestrarea Armatei Române e bine că se face și trebuie să se facă, că pregătirea populației pentru o situație mai puțin plăcută e bine să existe.
Nu este suficient să cumpărăm armament greu, nu este suficient să ne pregătim pentru tot felul de scenarii cu mânuirea armamentului, dacă nu reușim un lucru foarte la zi astăzi: să combatem dezinformarea.
Războiul, astăzi, nu mai vine cu rachete balistice doar și vine, de foarte multe ori, printr-o ușă foarte toxică, care este cea electronică și care ajunge, cognitiv, să influențeze mase mari care pot strica ordinea.
Nu e un lucru pe care trebuie să-l facă doar Armata Română. Uitați, în aceste zile, este în dezbatere la Parlament noua lege a apărării naționale.
Și eu, exemplu personal, am fost atât la Camera Deputaților, cât și la Senat și nu-mi doresc doar să caut o majoritate care să susțină legea asta, ci îmi doresc să fie unanimitate și tocmai de aceea răspund la toate întrebările.
Noua lege a apărării naționale ține cont de ce există astăzi ca amenințări existente, inclusiv se definește amenințarea hibridă, inclusiv se vorbește despre dezinformare.
Nu ne putem apăra astăzi dacă avem un cadru legal care nu mai este sincronizat cu pericolele de astăzi.
Și aceasta este o lege care setează un cadru general, după care urmează o strategie, o pălărie mai mică, prin care, strategic, militarii, izvorând din această lege, își focusează diverse tehnici, tactici de apărare în întreg spectrul, atât, mă rog, luptă umană cu armament greu, cât și pe zona asta de dezinformare.
Libertatea de exprimare este sfântă, asociată uman, nu poate fi folosită. Sunt softuri întregi care gestionează coordonat diverse scenarii, care invocă și inundă societatea cu tot felul de mesaje false.
De multe ori întreb oameni: «De unde știi asta?» «Mi-a apărut pe telefon». Sigur că e o chestiune cu educația, cu schimbarea gândirii critice.
E foarte adevărată, dar, dacă nu le putem face în același timp, trebuie să ne uităm un pic mai atent, că nici codul penal n-a apărut dacă oamenii s-ar fi înțeles, nici poliția civilă n-a apărut dacă oamenii respectau legea.
Cu foarte mare atenție, să nu atingem libertatea de exprimare, dar să nu invocăm acolo că nu e vorba de oameni”, a spus Radu Miruță.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
