Marian Motocu, cunoscut pentru mesajele sale cu tentă extremistă și pentru apropierea de fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu, a fost condamnat în primă instanță la un an de închisoare cu suspendare.
Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Craiova pe 11 mai și nu este definitivă. Motivarea instanței, obținută de Digi24.ro, detaliază acuzațiile și argumentele care au stat la baza verdictului.
Procurorii susțin că Marian Motocu a publicat pe rețelele de socializare 29 de videoclipuri prin care ar fi promovat mesaje antisemite, ar fi instigat la ură și violență împotriva evreilor, ar fi folosit simboluri legionare și ar fi negat Holocaustul.
Ancheta arată că scopul activității sale online era formarea unui nucleu extremist de dreapta în jurul unei mișcări naționaliste denumite „Mișcarea 41”.
Potrivit dosarului, Motocu administra mai multe pagini de Facebook, printre care „UnOltean Încăpățânat”, „TreiOlteni Încăpățânați” și „PatruOlteni Încăpățânați”, dar și un alt site asociat propagandei de extremă dreapta.
În materialele publicate online, anchetatorii spun că acesta promova mai multe teorii false și antisemite.
Printre acestea se regăseau acuzații potrivit cărora evreii ar fi responsabili pentru diverse probleme sociale, ar reprezenta o amenințare pentru identitatea și cultura românească sau ar fi provocat prejudicii istorice poporului român.
De asemenea, Motocu ar fi susținut că Holocaustul nu a existat și că evreii ar controla lumea și ar urmări distrugerea altor națiuni.
Procurorii mai arată că Marian Motocu apărea în videoclipuri purtând haine cu simboluri legionare și un pandantiv reprezentând „crucea de fier”, considerată de anchetatori simbol nazist în contextul mesajelor promovate.
În imaginile filmate se observau și tablouri cu figuri asociate Mișcării Legionare, iar la finalul videoclipurilor acesta utiliza formule de salut legionare.
În motivarea sentinței, judecătorii afirmă că mesajele transmise de Motocu promovează ostilitate și umilire la adresa unor categorii sociale și minorități naționale. Magistrații au concluzionat că materialele publicate reprezintă „propagandă naționalist-șovină” și instigare la ură rasială sau națională.
În fața instanței, Marian Motocu a susținut că declarațiile sale au fost scoase din context și că nu a manifestat violență, nici măcar verbală.
El a afirmat că acțiunile sale au fost făcute „în interesul oamenilor”, că nu s-a ridicat niciodată împotriva evreilor și că a ajutat persoane indiferent de etnie, rasă sau orientare politică.
Judecătorii au respins însă aceste argumente, catalogând apărarea drept „neverosimilă”. Potrivit instanței, mesajele publice ale lui Motocu aveau „un scop vădit rasist și antisemit” și urmăreau promovarea unor doctrine incompatibile cu valorile constituționale ale României.
Magistrații au mai subliniat că obiectivul activității sale era „popularizarea, legitimarea sau glorificarea unor persoane ori doctrine interzise de ordinea constituțională și valorile sociale protejate de lege”. Totodată, instanța a transmis că invocarea naționalismului nu poate diminua gravitatea faptelor comise.
În analiza lor, judecătorii au insistat și asupra limitelor libertății de exprimare. Aceștia au explicat că negarea Holocaustului are o gravitate deosebită deoarece falsifică memoria istorică, alimentează ideologiile bazate pe ură și violență și afectează valorile democratice.
Instanța a precizat că libertatea de exprimare nu este un drept absolut și că aceasta trebuie exercitată cu respectarea drepturilor și demnității celorlalți cetățeni.
În opinia magistraților, mesajele și simbolurile promovate de Marian Motocu constituie discurs al urii și creează o atmosferă ostilă față de minoritățile naționale.
Pentru fiecare dintre infracțiunile reținute — incitare la ură sau discriminare în formă continuată, promovarea ideilor antisemite, utilizarea simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe și negarea Holocaustului — instanța a stabilit câte șase luni de închisoare, adică minimul prevăzut de lege.
Prin contopirea pedepselor, Marian Motocu a primit o condamnare finală de un an de închisoare cu suspendare.
În plus, instanța i-a interzis, pentru o perioadă de doi ani de la rămânerea definitivă a deciziei, să candideze sau să ocupe funcții publice și să utilizeze rețelele de socializare.
De asemenea, acesta va trebui să presteze muncă în folosul comunității.
Judecătorii au motivat suspendarea executării pedepsei prin faptul că Motocu nu are antecedente penale și se află la primul contact cu legea penală, considerând că o pedeapsă fără executare este suficientă pentru a preveni recidiva.
Numele lui Marian Motocu apare și în dosarul în care fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu este cercetat pentru propagandă legionară.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
