General-maior Cristian-Daniel Dan a preluat, de aproape trei săptămâni, comanda Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est NATO de la Sibiu. Revenit în Sibiu, unde a urmat oarecând studiile Academiei Forțelor Terestre, Daniel Dan a acordat un interviu in exclusivitate pentru Sibiu 100%. Care e misiunea Comandamentului NATO, care sunt capacitățile sale operaționale, de ce a fost ales Sibiul ca centru, poate constitui orașul nostru o posibilă țintă în situația unui conflict armat? Care îi sunt provocările sau fricile Generalului-maior Cristian-Daniel Dan? Despre toate acestea am discutat, la centrul NATO din Sibiu, cu Comandantul Comandamentului.
Corpul Multinațional de Sud-Est (MNC-SE) face parte din structura de forțe a NATO (NATO Force Structure) și are misiunea de a contribui la descurajarea oricăror intenții ostile la adresa NATO și de a asigura comanda și controlul operațiilor terestre ale NATO, la nivel corp de armată, în orice situație, la criză sau război, pe teritoriile Bulgariei și României. HQ MNC-SE este organizat în conformitate cu standardele NATO pentru nivelul corp de armată și are în compunere personal militar și civil din mai multe țări membre NATO, România asumându-și rolul de națiune cadru a acestui comandament. La acest moment, 16 țări aliate au încheiat memorandumuri de înțelegere cu țara noastră pentru a participa cu personal în cadrul MNC-SE. Costurile de funcționare ale comandamentului sunt acoperite atât din bugetul României, cât și din bugetul multinațional constituit în conformitate cu memorandumurile de înțelegere încheiate cu națiunile participante.
Sibiul a avut întotdeauna o prezență militarizată constantă încă de pe vremea habsburgilor, continuată de austro-ungari, moștenită de România Mare și ajunsă la o amplă acoperire în perioada comunistă. Dincolo de rolul de intimidare a forțelor ostile, prezența Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est NATO în Sibiu poate constitui, pe de altă parte, și o amenințare la adresa sibienilor? Poate fi Sibiul o posibilă țintă?
Eu aș spune că prezența Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est NATO în Sibiu e mai degrabă e o garanție de securitate, pentru că dacă pornim încă de la decizia de înființare a acestui Comandament în procesul de adaptare al Alianței, aceasta nu demonstrează decât că este o garanție suplimentară de securitate adusă acestei regiuni. Dacă e să ne uităm un pic în trecut, România întâi a înființat Comandamentul Diviziei Multinaționale de Sud-Est, ulterior comandamentul Brigăzii Multinaționale de Sud-Est. Și iată că, după decizia României, exprimată explicit de președintele României la Summit-ul din 2018 de la Bruxelles, de a înființa acest comandament, eu o văd ca pe o garanție în plus de securitate. Aceasta pe de o parte. Ce demonstrează acest lucru? Demonstrează, o dată, adaptabilitatea Alianței și pleacă de la – pe înțelesul tuturor – ceea ce este alianța în sine: ”Toți pentru unul și unul pentru toți”, spusă în limbaj foarte simplu.
În al doilea rând, pornim de la misiunea pe care o are Comandamentul și structurile pe care le avem subordonate, aceea de a descuraja orice intenție ostilă și de a fi în măsură să exercite comanda și controlul în operații terestre de nivel corp de armată în situații de criză și război. Dacă va exista o amenințare, fie că vorbim de criză, fie că vorbim de război, aș vedea-o, prin urmare, cum am spus anterior, mai degrabă ca pe o garanție de securitate, decât ca pe o îngrijorare pentru locuitorii Sibiului.
De ce a fost ales Sibiul ca centru al Comandamentului NATO?
Haideți să privim în primul rând geografic. Sibiul e aproape de Centrul Național de Instruire Întrunită de la Cincu. Ca infrastructură, avem autostrăzile, care ne leagă de marile orașe: Cluj, vestul țării. Apoi e vorba de aeroportul internațional. Sibiul e un oraș cu tradiție militară, exact cum spuneați anterior. Cred că acestea sunt doar câteva dintre elementele care au determinat alegerea locației aici. Tot în genul oportunității, aș vedea faptul că un Comandament NATO în Sibiu aduce Sibiul pe harta NATO. Pentru că fie vorbim, o dată, de prezența Sibiului în cadrul Alianței, de toate celelalte structuri NATO, fie că vorbim de elementele de comandă (comandamentele NATO), fie că vorbim de structura de forțe, toate acestea cunosc faptul că acest Comandament este amplasat la Sibiu. Executăm activități de instruire în comun, organizăm seminarii, conferințe în comun la Sibiu, care necesită participarea colegilor din celelalte comandamente ale Alianței, acestea noi considerându-le beneficii pentru oraș.
Ați pomenit de aeroportul sibian. În cazul unui conflict sau nu numai, care e prioritatea operării zborurilor pe aeroport?
Cred că acestea sunt bine definite prin legislația națională. Și aici vă voi ruga să mi permiteți să vorbesc de ceea ce este NATO. În primul rând, maș duce mai degrabă către responsabilitatea pe care o avem toți, ca simpli cetățeni, pentru siguranța personală, a familiei și implicit a țării, ca o datorie sacră. .
În al doilea rând, din perspectivă NATO, noi avem o misiune. E scurtă, e clară, e concisă, știm ce avem de făcut! Avem oameni profesioniști și dedicați – fie că vorbesc de personalul român sau de cel multinațional, care este parte a comandamentului -, care pe timp de pace folosesc acest aeroport. E un aeroport internațional folosit și de turiști, și de către membrii comunității deopotrivă. Acum, referindu-mă strict la întrebarea dumneavoastră, România are planuri în acord cu legislația națională și suntem pregătiți să facem față oricărui fel de amenințări sau, dacă e nevoie, unei agresiuni.
”Există planuri pentru o potențială agresiune și știm ce avem de făcut”
Care sunt capacitățile operaționale la nivel de România din perspectiva NATO? Structura, în sine, ca să înțelegem cum funcționează.
În primul și în primul rând, structura cea mai importantă la nivel NATO prezentă în România este Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (MNC-SE), care are în subordine Comandamentul Diviziei Multinaționale, care, la rândul său, are în subordine Brigada Multinațională de la Craiova. Tot Comandamentul nostru mai are în subordine Unitățile de Integrare a Forțelor NATO (NFIU), care sunt dispuse la București și Sofia. Tot în cadrul Diviziei multinaționale mai vorbim de grupurile de luptă (Battle Groups), pe care Alianța le-a desfășurat pe teritoriul României și Bulgariei. Într-adevăr, ele sunt la nivel de grup de luptă, cu intenția NATO de a fi ridicate, dacă doriți, până la nivel de brigadă, proces care este în derulare. În plus, tot în cadrul Alianței mai avem misiunile de poliție aeriană, care sunt prezentate la știri, dar care intră într-o altă componentă. Și m-aș referi la componenta aeriană a Alianței, nu la cea terestră, unde Comandamentul MNC-SE este responsabil.
Concret ce faceți dumneavoastră aici, la Sibiu, în perspectiva unui posibil conflict? Care e procesul în sine a unei decizii? Se ia decizia la Bruxelles, se ia aici, se ia la nivel de interstatal? Unde intervine rolul dumneavoastră pe acest flux?
Alianța are două paliere. Este alianță politico-militară. Toate acțiunile militare au la bază deciziile care se iau la nivel politic în cadrul Alianței. Acesta este fundamentul NATO. Pentru că vorbim de Corp și de ceea ce facem noi, totul pleacă de la misiunea noastră și aș sublinia-o încă o dată. Prin ceea ce facem în fiecare zi: activitățile de instruire, exercițiile la care participăm fiecare – pe teritoriul național sau în afara teritoriului național –, toate acestea sunt menite, în primul și în primul rând, să descurajeze orice intenție ostilă, indiferent de unde ar veni aceasta.
Activarea articolului 5 din cadrul Tratatului Nord-Atlantic presupune, în primul și în primul rând, o decizie politică, aceasta fiind transpusă, ulterior, în execuție de către elemente militare. Corpul și tot ce are corpul în subordine sunt parte a componentei militare. Există planuri pentru o potențială agresiune și știm ce avem de făcut.
Interinstituțional, mă refer la relația NATO cu Guvernul României, cu Președinția, cum se așază lucrurile sau care e relația? Dumneavoastră trebuie să dați seama și Guvernului, Președinției României sau altor instituții de gen?
Relația de comandă NATO este clar stabilită. Comandamentul nostru se subordonează Comandamentului Forțelor Întrunite de la Napoli. Deci e relația pur militară NATO. Relaționarea la nivel politic se face prin factorii de decizie politici ai Alianței, fie că vorbim de Președinție, de Guvern și așa mai departe. Într-adevăr, trebuie să existe și există cooperare cu structurile militare naționale. Pentru că aceasta trebuie să existe, și aici vorbim de sprijinul națiunii gazdă, pe care România trebuie să-l asigure structurilor NATO. Și o face în fiecare zi Armata Română pentru grupul de luptă francez sau pentru forțele americane dislocate pe teritoriul național. Relațiile sunt extraordinare. Cooperăm, vorbim de profesioniști, de standarde NATO, care sunt aceleași pentru toți militarii din cadrul Alianței și cred că lucrurile funcționează extrem de bine până la momentul acesta. Și sunt încrezător că vor funcționa la fel de bine și de acum înainte.
Ne puteți spune câti soldați sunt la acest moment în Sibiu sau câți vor fi în perioada imediat următoare?
Predecesorul meu, domnul general-locotenent Dragoș Iacob spunea într-un interviu că vorbim de până la 450 de militari. Dar dinamica personalului e normală și e firească, fie că vorbesc de militarii români, fie că vorbesc de militarii străini. E o anumită perioadă de timp cât țara te lasă să fii la post într-un anumit comandament, după care vine altcineva. E o dinamică normală, cifrele fluctuează și aceasta nu poate să fie decât în beneficiul ambelor părți: atât al personalului, care este parte a Comandamentului, a membrilor de familie, cât și a comunității locale.
Cum stăm la capitolul infrastructură și necesități operaționale pe care le aveți în activitatea dumneavoastră aici, în Sibiu? Mai e de lucru?
Mai este, da. E vorba de lucrări de infrastructură, care încă nu s-au terminat. La cazarma de pe Calea Dumbrăvii mai sunt ,încă două clădiri de finalizat, ca să atingem execuția la nivel final a ceea ce înseamnă infrastructură. Toți banii pentru funcționarea acestui Comandament sunt asigurați de către Armata României, pentru că este obligație, și o asumare totodată, a Statului român. Toate procedurile sunt transparente, sunt entități naționale din cadrul Armatei României, fiind o responsabilitate națională care se ocupă de tot ce înseamnă procesul de achiziții, iar aceasta reprezintă o oportunitate atât pentru oraș, cât și pentru zonă.
”Suntem integrați în ceea ce înseamnă Sibiu 100%”
Care considerați că sunt cele mai mari provocări pe care le-ați detectat la început de mandat, la preluarea Comandamentului?
Am întâlnit o echipă consolidată, niște profesioniști adevărați, acest lucru fiind demonstrat de exercițiul executat anul trecut, prin care Comandamentul și-a declarat realizarea capacității operaționale complete. Deci aș începe cu oamenii. Am găsit aici oameni profesioniști, care știu ce au de făcut, care sunt dedicați și care sunt, de fapt, motorul acestei organizații.
Al doilea aspect ar fi – și nu o consider neapărat o provocare, pentru că lucrurile sunt firești – finalizarea infrastructurii și mutarea Comandamentului în totalitate în noua locație.
Este important de menționat că nu am preluat acest Comandament de la zero. Vorbim aici de doi comandanți, predecesorii mei, care au făcut lucruri extraordinare, care au închegat echipa, care au creat fundamentul acestei organizații și care au adus-o unde sunt. Și pentru acesta nu pot decât să le mulțumesc. Mai există o dinamică de personal, de care vorbeam anterior. Acum suntem în etapa de consolidare. Noi aveam un așa-zis plan de campanie, spunem noi, care orientează personalul Comandamentului pe termen mediu, pe câțiva ani, pe anumite priorități. Este un plan intern și acum ne găsim în etapa de consolidare. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că personalul Comandamentului participă la evenimente de instruire, atât la cele pe care le planificăm noi cât și, atunci când suntem solicitați, în sprijinul altor entități NATO din cadrul grupului de forțe, cum ar fi Comandamente de corp de armată similare. Mai avem încă nouă comandamente de acest fel în cadrul Alianței și ne sprijinim reciproc, avem relații deosebite de cooperare cu toți.
Acesta ar fi un palier, la care adăugăm cursurile individuale. Pentru că cerințele specifice postului pe care ești încadrat sunt foarte clar definite. Adică la nivelul instruirii sunt două paliere: cea individuală, unde știu ceea ce trebuie să facă Dan, ca individ, și cea colectivă, în care tot Comandamentul participă la activitățile de instruire, fie că le avem la nivelul Comandamentului sau, cum spuneam anterior, în sprijinul altor Comandamente NATO.
Provocări avem în fiecare zi. Viața în sine e o provocare. Provocarea pentru mine este să mențin aceeași echipă închegată, în primul și în primul rând. Capabilă să și îndeplinească misiunea. În al doilea rând, echipa să fie integrată așa cum este și a demonstrat până acum în ceea ce înseamnă comunitate locală. Să ne sprijinim atât noi între noi, ca militari, dar și familiile. Pentru că, să nu uităm, unii dintre membrii Comandamentului (fie că vorbim de personalul român sau despre cel multinațional) suntem cu familiile aici. Copiii trebuie să meargă la școală. Trebuie, când ajungi într-un loc nou, să știi să te organizezi, să știi de unde poți să cumperi ceva, unde să îți duci copiii la școală, ce activități culturale sau sociale ai în orașul acela. Și aceasta e tot datoria noastră. Adică trebuie să avem grijă de noi înșine și să ne asigurăm că suntem integrați în ceea ce înseamnă Sibiu 100%, dacă vreți.
Aveți în vedere și anumite elemente de vizibilitate NATO în Sibiu, la modul de implicare comunitară? Anumite acțiuni pe care să le oferiți comunității sau ceva de genul acesta.
Am reușit să cunosc autoritățile locale. Au făcut și fac lucruri deosebite pentru noi. Și avem o relație de colaborare deosebită tocmai pornind de la cei doi comandanți anteriori. Și prin această relație cu autorități locale și nu numai, am ajuns să avem vizibilitate și pe ceea ce înseamnă viața culturală, în special, care este extraordinară în Sibiu. Pe parcursul unui an, ca să ne referim la timpul calendaristic. Acesta este un aspect. Adică oportunitățile sunt numeroase, când vorbesc de personalul Comandamentului. Ce oferim noi? E simplu. Anul acesta NATO sărbătorește 75 de ani de la înființare și am început să ne gândim la ceea ce poate însemna Comandamentul pentru comunitatea locală. Nu neapărat în ideea de a fi vizibili, cât de a sprijini comunitatea locală să înțeleagă ceea ce suntem, ceea ce facem și că, prin definiție, suntem un garantor de securitate în România și în partea de sud-est a Alianței, care ne-a fost repartizată.
În ceea ce privește cel de-al doilea aspect, vă spuneam că suntem membri ai comunității locale și participăm la tot ceea ce înseamnă activitățile culturale ale orașului. Și aș menționa aici, pe lângă Festivalul Internațional de Teatru, care este renumit la nivel mondial, filarmonica din Sibiu, și alte activități similare la care colegii mei participă împreună cu membrii de familie. Avem Sibiul și împrejurimile Sibiului, care sunt deosebite și care așteaptă să fie descoperite. Depinde ce îți propui să faci, pentru că de multe ori descoperi că nu ai timp suficient să faci tot ceea ce ți-ai propune ca să descoperi frumusețile Sibiului și a împrejurimilor.
”Când spun Sibiu, văd un oraș frumos, schimbat, cu oameni deosebiți”
Ați petrecut ceva ani studențești, în special, în Sibiu? Cum a fost reîntâlnirea cu locul?
Sincer, întotdeauna deosebită și plăcută. Născut în Bistrița, stabilit în Cluj, după terminarea Academiei sau Școlii Militare de la Sibiu, în 1993, am rămas legat de Sibiu. Anii din școală nu ai cum să îi uiți! E în definiția umană! Pentru că aici ai cunoscut locuri frumoase, ți-ai sudat și ai legat prietenii și ai devenit oarecum un om al locului. Trei ani sunt trei ani! Nu poți să-i ștergi din memorie în niciun fel! Și am rămas legat de Sibiu sufletește, pornind de la cei trei ani de școală. M-am întors în 1998 în Sibiu, pentru un curs de nouă luni de zile, în care am învățat limba engleză. Perioadă care mi-a dat oarecum șansa, fiind cursant – nu elev de data aceasta – să descopăr și mai mult Sibiu și împrejurimile sale. De ce am rămas legat? Am rude aici. Fratele mamei locuiește în Șelimbăr, au fost profesori în Cisnădie și el, și soția. Și mai am o verișoară primară care locuiește în Sibiu cu familia. Eu veneam în Sibiu încă de când eram copil, mă aduceau părinții mei la rudele de aici. Adică cei trei ani de academie n-au făcut decât să consolideze imaginile pe care le aveam din copilărie. Când spun Sibiu, văd un oraș frumos, schimbat, cu oameni deosebiți, cu multe activități în ceea ce înseamnă viața socio-culturală la care poți să participi, un loc în care de fiecare dată te întorci cu plăcere și cu inima deschisă.
Ce a însemnat pentru dvoastră experiența Afganistan?
În prima misiune am fost șeful de stat major al Batalionului 812 din Bistrița. În a doua misiune din Afganistan am fost comandantul batalionului de manevră. Atunci eram la comanda batalionului de la Timișoara. E ca o experiență de luptă. E locul în care tot ce ai învățat, pui în aplicare. E locul în care realizezi că ai caractere puternice în subordine și că sudoarea pe care subordonații au avut-o pe timpul perioadei de pregătire își demonstrează 100% efectele pe câmpul de luptă. Și sunt mândru că am fost comandantul colegilor de la Timișoara. A fost o misiune grea, o misiune complexă, dar în același timp cred că a fost o misiune care ne-a definit ca militari. E un sentiment de împlinire că ai învățat ceva și pui în practică. Dar, totodată, că ți-ai îndeplinit misiunea pe care ți-a încredințat-o țara. Și acolo am avut o misiune. Militarii întotdeauna au o misiune. A fost un sentiment de împlinire și un sentiment al datoriei foarte bine executate. Aceasta în plan profesional. În plan personal, pentru că ești departe de familie, aș minți dacă aș spune că nu te gândești la cei dragi de acasă. Dar aceasta nu face altceva decât să te motiveze să fii mai bun mâine decât ai fost astăzi. Pentru că, știind ce ai de făcut, știind că te poți baza pe colegul din stânga și din dreapta și că acționezi când este nevoie ca o echipă, aceasta nu poate decât să îți aducă satisfacție.
”Toți pentru unul și unul pentru toți”
Puteți să nu răspundeți. Sau să îmi șoptiți la ureche: Care vă sunt fricile?
Fricile?… Nu am nicio frică! Pentru un militar, chiar nu am nicio frică. Și acum aș porni de la ce spuneați anterior: o misiune în teatrul de operații din Irak, două în Afganistan. Am avut un aport, alături de echipa de la Brigada Multinațională, în ceea ce a însemnat declararea capacității operaționale complete a acestei unități. Am avut, de asemenea, șansa să fiu comandantul unei echipe extraordinare la Divizia Multinațională. Am trecut oarecum prin aproape toate componentele NATO existente pe teritoriul național. Știu ce am de făcut, sunt optimist din fire, am încredere în oameni. Și vreau să știu că în orice situație mă pot baza pe ei. E muncă să ajungi acolo, dar de asta suntem soldați și militari: să realizăm totul prin muncă și să fim, într-adevăr, o echipă! Și am încredere în subordonații mei. Sunt o echipă de profesioniști. Dedicați, înțeleg ce au de făcut și în perioada acesta scurtă de când am preluat comanda, știind ce au construit și ceilalți doi comandanți înaintea mea, știu că mă pot baza pe ei.
Liniștiți-ne puțin în privința conflictului acestuia de la granițele Ucrainei. Cum se vede viitorul dinspre dumneavoastră?
Haideti să vorbim un pic de prezent, de fapte. Rusia a declanșat războiul ilegal și nedrept din Ucraina. Alianța s-a adaptat și adaptarea a pornit, dacă doriți, încă de la anexarea ilegală a Crimeei, prin constituirea unor structuri de comandă și control în cadrul structurii de forțe a NATO pe întreg flancul său estic.
Misiunile Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est, care anul trecut a declarat capabilitatea operațională completă, sunt clar definite. Și știm ce avem de făcut. Dacă îmi cereți să vă prezint, să vă spun cum va arăta viitorul, îmi e greu. E greu de spus cum se va termina războiul sau ce înseamnă terminarea conflictului din Ucraina. Cred că și marii lideri politici, și liderii militari, ating subiectul acesta aproape săptămânal. Dar, în același timp, prin tot ceea ce a făcut și face Alianța, în primul și în primul rând, intenția este de a descuraja orice intenție ostilă.
În al doilea rând, noi transmitem un mesaj că suntem pregătiți să intervenim și să ne facem datoria față de Alianță: ”toți pentru unul și unul pentru toți”. Și cred că lucrurile acestea se întâmplă. Exercițiul de anul trecut, activitățile curente, și exercițiul major care este planificat pe flancul nord-estic sunt dovezi clare că Alianța știe ce are de făcut, are planuri în acest sens, demonstrează că este pregătită și, la nevoie, va răspunde oricărei amenințări. Este o Alianță defensivă, dar în același timp, instrucția, în special cea colectivă, este foarte importantă.
