Europarlamentarul Nicu Ștefănuță atrage atenția asupra diferenței dintre percepția de la Bruxelles și realitatea păstoritului din România. Prezent la o discuție despre transhumanță organizată în cadrul Astra Film Festival, la Sibiu, acesta a susținut că oieritul nu trebuie privit doar ca o tradiție a trecutului sau ca o atracție turistică, ci ca o activitate care continuă să existe și să aibă un rol important în comunitățile rurale.
Nicu Ștefănuță a declarat, joi seara, într-un mesaj video transmis participanților la eveniment, că este nevoie de un limbaj comun între realitățile păstoritului românesc și modul în care acesta este perceput la nivel european.
„Bruxelles-ul consideră că oieritul și transhumanța sunt niște obiceiuri din trecut, pe când ele sunt cât se poate de prezente în România”, a afirmat europarlamentarul, potrivit Agerpres.
Acesta a explicat că își propune să contribuie la o mai bună înțelegere a activităților pastorale actuale în Parlamentul European, astfel încât acestea să nu fie asociate exclusiv cu turismul sau cu tradițiile istorice.
„Eu sunt aici (n.r. în Parlamentul European) să găsesc acea limbă comună între realitățile păstoritului de astăzi și ideea că este doar turism sau ceva ce aparține trecutului”, a transmis Nicu Ștefănuță.
Europarlamentarul a abordat și dificultățile de comunicare legate de vaccinarea șeptelului, exprimându-și încrederea că poate fi identificată o abordare comună între autorități și crescătorii de animale.
“Bunicul meu ducea oile din Ardeal în Banat”
Nicu Ștefănuță a evocat copilăria sa din Rășinari și a mărturisit cât de mult ține la dansurile populare din zonă. “Pur și simplu, dansul popular te scoate din orice tip de gândire rațională și te pune într-o altă logică, transcedentală. Practic, se face o chimie cu dansul. Iubesc tradițiile, transhumanța, cântatul la fluier. Bunicul meu cânta la fluier. Bunicul meu ducea oile din Ardeal în Banat. Copilăria mea la Rășinari a fost idilică”, a mărturisit Ștefănuță.
“Suveraniștii ne confiscă anumite valori”
Referitor la suveranism, europarlamentarul Nicu Ștefănuță spune că reprezintă “întoarcerea la ceva ce nu a existat niciodată”.
Șefănuță a făcut și o mărturisire: “Sufăr tare când văd că suveraniștii ne confiscă anumite valori. Ei nu înțeleg tradițiile noastre, diversitatea noastră etnică. Acest “patriotism” promovat de ei este un produs artificial. Întoarcerea spre authentic este importantă. Orice formă de autentic devine prețioasă”.
Documentarul „Calea laptelui”, o mărturie despre transhumanță
Discuția de la Sibiu a fost organizată cu prilejul proiecției documentarului „Calea laptelui”, realizat de Dumitru Budrala, directorul fondator al Astra Film Festival. Filmul este rezultatul a 15 ani de documentare a fenomenului transhumanței.
Originar din Mărginimea Sibiului, o zonă cu o îndelungată tradiție în creșterea oilor și deplasarea sezonieră a turmelor, Dumitru Budrala a explicat că a pornit acest proiect din dorința de a păstra mărturia unei practici străvechi.
„Simțeam că se termină, simțeam că e finalul de transhumanță mare. Și atunci am considerat că e foarte, foarte important să fie înregistrată această practică străveche a românilor”, a declarat regizorul.
Documentarul surprinde transformările unei activități care a marcat viața comunităților pastorale și care se confruntă în prezent cu numeroase provocări.
Urbanizarea și infrastructura îngreunează transhumanța
La discuție a participat și Ramona Duminicioiu, președintele organizației EcoRuralis, care a amintit că Organizația Națiunilor Unite a declarat anul 2026 Anul Internațional al Pajiștilor și Păstorilor.
Aceasta a subliniat că transhumanța face parte din patrimoniul cultural imaterial UNESCO, însă practicarea ei trebuie adaptată schimbărilor sociale și economice.
Potrivit Ramonei Duminicioiu, extinderea orașelor și dezvoltarea infrastructurii rutiere au devenit obstacole importante pentru deplasarea turmelor pe distanțe mari. În aceste condiții, traseele mai scurte pot reprezenta o soluție mai realistă pentru continuarea activităților pastorale.
Reprezentanta EcoRuralis a atras atenția și asupra nevoii ca oierii să fie mai bine organizați și să își susțină mai ferm interesele în fața autorităților.
„Lucrurile nu se vor schimba în favoarea agriculturii de familie, a păstoritului, a transhumanței de la sine, se vor întâmpla doar dacă noi ne implicăm”, a afirmat aceasta.
În opinia sa, protejarea păstoritului și a transhumanței presupune implicare mai mare din partea comunităților, dar și măsuri concrete din partea autorităților, pentru ca agricultura de familie să poată continua în condițiile actuale.
Astra Film Festival continuă la Sibiu până pe 25 octombrie
Evenimentul dedicat transhumanței a adus în prim-plan atât valoarea culturală a acestei practici, cât și dificultățile cu care se confruntă crescătorii de animale în România contemporană.
Astra Film Festival, unul dintre evenimentele dedicate filmului documentar, continuă la Sibiu până duminică, 25 octombrie 2026.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
