DIICOT a făcut publice luni primele detalii ample despre mecanismul investigat în dosarul în care Călin Georgescu a fost ridicat și dus la audieri.

Procurorii susțin că trei persoane ar fi format, începând din septembrie 2021, un grup infracțional organizat care ar fi atras oameni de afaceri români într-un mecanism bazat pe promisiunea unor finanțări de milioane de euro din străinătate.

Într-unul dintre cazurile investigate, o finanțare de 6 milioane de euro ar fi fost condiționată de depunerea unei garanții, iar ulterior creditul ar fi fost prezentat ca putând ajunge la 15 milioane de euro. Prejudiciul indicat de DIICOT depășește 1,1 milioane de euro.

Călin Georgescu a fost vizat luni de operațiunea DIICOT și a fost dus la sediul Structurii Centrale pentru audieri, într-o anchetă care vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

În paralel, procurorii au pus în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.

DIICOT: „Un mecanism de înșelăciune” construit în jurul unor finanțări de milioane de euro

Mihaela Melconian, purtătorul de cuvânt al DIICOT, a prezentat luni, într-o declarație de presă, elementele esențiale ale anchetei.

„Vă voi prezenta astăzi datele esențiale ale unei anchete privind un mecanism de înșelăciune prin care mai mulți oameni de afaceri români au fost induși și menținuți în eroare cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de milioane de euro de la entități din străinătate prezentate ca instituții bancare”, a declarat Mihaela Melconian.

Potrivit reprezentantei DIICOT, ancheta este una amplă, iar procurorii au ajuns să reunească mai multe cauze care prezentau elemente comune.

„Investigația are un caracter complex, iar pe parcursul urmăririi penale au fost reunite mai multe cauze care vizau același tip de mecanism și prezentau legături între persoanele și operațiunile cercetate.”

Grupul ar fi fost constituit în septembrie 2021

Potrivit probatoriului prezentat de anchetatori, mecanismul investigat ar fi început în septembrie 2021.

„Din probatoriul administrat până în acest moment a rezultat că, începând cu luna septembrie 2021, trei persoane, doi cetățeni români în vârstă de 64 și 47 de ani și un cetățean italian în vârstă de 56 de ani, au constituit un grup infracțional organizat și au acționat coordonat, în principal pe teritoriul României, dar și în Marea Britanie, în scopul obținerii unor importante foloase patrimoniale.”

DIICOT susține că fiecare dintre cei trei ar fi avut un rol determinat în mecanism.

„Rolurile celor trei au fost distincte, dar complementare.

Liderul grupului a inițiat demersurile și a facilitat legătura cu persoana prezentată ca având relațiile și posibilitățile necesare pentru obținerea finanțării, în timp ce cel de-al treilea membru era indicat ca reprezentant al entității financiare și ca persoana care putea sprijini sau confirma procedura de creditare.”

În comunicarea oficială transmisă anterior, DIICOT a precizat că liderul presupusului grup este cetățeanul român în vârstă de 64 de ani. În acel comunicat, instituția nu a nominalizat persoanele cercetate.

O finanțare de 6 milioane de euro, condiționată de o garanție

În centrul cazului prezentat luni de DIICOT se află o persoană vătămată căreia i s-ar fi oferit posibilitatea de a obține o finanțare de milioane de euro.

„În cauza de astăzi, unei persoane vătămate i-a fost prezentată posibilitatea obținerii unei finanțări în valoare de 6 milioane de euro, condiționată de depunerea unei garanții bănești.”

Anchetatorii susțin că, pentru ca oferta să pară una reală, ar fi fost construite mai multe elemente care să creeze aparența unei proceduri bancare autentice.

„Pentru a câștiga încrederea persoanei vătămate, a fost creată aparența că finanțarea urma să fie acordată prin intermediul unor instituții bancare reale.”

Potrivit DIICOT, persoanei vătămate i-ar fi fost puse la dispoziție documente și proceduri de creditare și i-ar fi fost indicate conturi în care să facă plățile.

„I-au fost prezentate documente și proceduri de creditare, i-au fost indicate conturi pentru efectuarea plăților și i-au fost comunicate pretinse aprobări ale finanțării.”

Întâlniri în România și Marea Britanie

Investigația are și o componentă internațională. Potrivit declarației DIICOT, întâlnirile nu s-ar fi limitat la România.

„Au urmat mai multe întâlniri în România și în Marea Britanie, unde a fost semnat inclusiv contractul de creditare.”

Procurorii afirmă că verificările ulterioare au indicat discrepanțe importante în ceea ce privește entitățile prezentate drept instituții bancare.

„Verificările au arătat însă că una dintre entitățile prezentate ca instituție bancară din Marea Britanie figura cu sediul în Uniunea Comorelor, iar banii au fost transferați în contul unei alte entități cu sediul în Commonwealth of Dominica, deschis la o instituție bancară din Elveția”, a declarat Mihaela Melconian.

Unde urmau să ajungă banii: metale prețioase și campanie electorală

Unul dintre cele mai importante elemente prezentate luni de DIICOT se referă la destinația care ar fi fost comunicată victimei pentru o parte din bani.

„Un alt element relevant este destinația prezentată persoanei vătămate pentru suma depusă cu titlu de garanție, după obținerea finanțării și recuperarea acesteia.”

Potrivit procurorilor, planul prezentat ar fi inclus două destinații distincte:

„Un milion de euro urma să fie investit într-o afacere cu metale prețioase, iar 100.000 de euro urmau să fie utilizați pentru susținerea campaniei electorale a liderului grupului.”

DIICOT susține că pentru cei 100.000 de euro ar fi existat chiar un plan detaliat.

„Pentru această din urmă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli.”

Instituția nu a pronunțat în declarația respectivă numele liderului grupului. Acesta este descris oficial drept cetățean român în vârstă de 64 de ani. În același dosar, Călin Georgescu a fost ridicat luni și dus la audieri.

Peste un milion de euro transferați

Potrivit anchetatorilor, elementele prezentate victimei ar fi fost suficiente pentru a crea aparența unei operațiuni credibile și pentru a determina transferul banilor.

„În baza acestor susțineri și a aparenței de credibilitate create, persoana vătămată a transferat peste un milion de euro.”

Finanțarea de 6 milioane de euro nu ar fi fost însă obținută.

„Finanțarea promisă nu a fost obținută, însă acțiunea de menținere în eroare a continuat.”

În acest punct, susțin procurorii, ar fi apărut o nouă ofertă: majorarea finanțării promise.

De la 6 milioane la 15 milioane de euro

Potrivit DIICOT, persoanei vătămate i s-ar fi spus ulterior că valoarea finanțării ar putea crește considerabil.

„Persoanei vătămate i-a fost prezentată posibilitatea majorării finanțării de la 6 la 15 milioane de euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare.”

Procurorii susțin că această nouă condiție ar fi determinat victima să transfere încă o sumă.

„În aceste împrejurări, aceasta a fost determinată să transfere o nouă sumă de 100.000 de euro.”

Nici finanțarea majorată nu s-ar fi concretizat, iar banii depuși drept garanție nu ar fi fost recuperați.

„Finanțarea nu s-a concretizat, iar sumele achitate cu titlu de garanție nu au fost restituite.”

Prejudiciul: peste 1,1 milioane de euro

DIICOT indică un prejudiciu total care depășește pragul de 1,1 milioane de euro.

„Prejudiciul total cauzat persoanei vătămate depășește 1,1 milioane de euro.”

Aceeași valoare apare și în comunicarea oficială transmisă de DIICOT luni dimineață.

Cinci percheziții și audieri la DIICOT

La finalul declarației, purtătorul de cuvânt al DIICOT a prezentat operațiunea desfășurată luni, 21 septembrie 2026.

„Astăzi, 21 septembrie 2026, procurorii din cadrul Structurii Centrale, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, au pus în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară în municipiul București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.”

Mihaela Melconian a precizat și încadrarea juridică a faptelor investigate:

„Cele trei persoane sunt cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, iar audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.”

La momentul declarației, DIICOT nu anunțase o eventuală măsură preventivă dispusă față de Călin Georgescu sau față de celelalte persoane cercetate.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007