România intră într-o nouă etapă a dezvoltării energiei regenerabile. În județul Arad este pregătit un parc fotovoltaic de 1,24 GW, care ar putea deveni cea mai mare centrală solară din UE, iar în Marea Neagră sunt propuse șase perimetre pentru parcuri eoliene offshore, cu o capacitate totală de aproximativ 11,5 GW. Miza economică a industriei eoliene offshore ar putea ajunge la 27 de miliarde de euro.
Parc fotovoltaic de 1,24 GW în Arad
Proiectul Dama Solar a trecut un prag important după ce ANRE a emis autorizația de înființare pentru centrala dezvoltată de Rezolv Energy prin West Power Investments, potrivit stiripesurse.ro.
Autorizația nu înseamnă că parcul este deja construit, dar permite trecerea către etapa de realizare. Centrala va fi amplasată în nord-vestul județului Arad, pe teritoriul comunelor Pilu și Grăniceri, în apropierea frontierei cu Ungaria și a rețelei de transport de 400 kV.
Dama Solar va avea o putere instalată de aproximativ 1,24 GW și ar urma să devină cea mai mare centrală fotovoltaică din România și UE. Dacă va fi finalizată conform planurilor, până în 2030 va depăși actualul record european, parcul Witznitz din Germania.
Amplasamentul se întinde pe circa 1.000 de hectare, iar o parte din energie ar urma să fie vândută companiilor și marilor consumatori prin contracte pe termen lung.
La un factor mediu de utilizare de aproximativ 15%, producția anuală ar putea ajunge la circa 1,63 TWh, suficientă, potrivit dezvoltatorului, pentru consumul a peste 280.000 de gospodării. Proiectul ar putea genera și peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani.
Bateriile ar putea avea un rol important
Rezolv Energy analizează instalarea unor sisteme mari de stocare. Bateriile ar permite păstrarea energiei produse ziua și livrarea acesteia ulterior, inclusiv seara, când producția solară scade, iar cererea poate crește.
Pentru un parc de asemenea dimensiuni, stocarea și infrastructura de transport sunt esențiale pentru evitarea situațiilor în care producția depășește capacitatea rețelei.
Proiectul prevede și măsuri pentru utilizarea terenurilor, inclusiv transformarea unor suprafețe agricole slab productive în pășune și întreținerea vegetației prin pășunatul oilor. Este prevăzută și o rezervație naturală de 82 de hectare.
Primele parcuri eoliene offshore din Marea Neagră
În paralel, România pregătește cadrul pentru dezvoltarea primelor parcuri eoliene offshore din sectorul românesc al Mării Negre.
Ministerul Energiei a pus în transparență decizională proiectul privind șase perimetre care pot fi concesionate, cu o capacitate totală orientativă de 11,5 GW.
Dezvoltarea este împărțită în trei etape:
Prima etapă: trei perimetre, cu o capacitate totală de 3,1 GW. Cel mai mare ar avea circa 1.900 MW, iar celelalte două câte 600 MW. Turbinele ar fi instalate pe fundații fixe.
A doua etapă: două zone, cu o capacitate totală de 2,4 GW, mai complicate din cauza unor restricții militare și a unui poligon de tragere.
A treia etapă: un perimetru de peste 2.000 km² și circa 6 GW, unde adâncimea apei ar putea necesita turbine plutitoare.
Aprobarea listei nu înseamnă atribuirea proiectelor. După adoptarea hotărârii, Ministerul Energiei va putea organiza procedurile pentru concesionarea perimetrelor.
O industrie cu o miză de până la 27 de miliarde de euro
Dezvoltarea eolienelor offshore ar necesita investiții importante în porturi, nave specializate, cabluri submarine, stații electrice, componente industriale și forță de muncă specializată.
Impactul economic este estimat între 16 și 27 de miliarde de euro, potrivit datelor citate de EnergyMag prin Rador Radio România. Suma reprezintă valoarea adăugată potențială generată în economie, nu bani care ar intra imediat la buget.
Beneficiile pentru România vor depinde de cât de multe echipamente și servicii vor fi produse local. Importurile masive ar reduce valoarea economică rămasă în țară.
Mai multe companii cu capital grecesc, printre care PPC, METLEN, AVAX, GEK TERNA, HELLENiQ Renewables, MORE și SUNEL-AMERESCO, au deja operațiuni sau proiecte în România și ar putea fi interesate de viitoarele concesiuni.
România are un potențial eolian offshore de 76 GW
Cele șase perimetre reprezintă doar o parte din resursa eoliană a României. O analiză a Băncii Mondiale estimează potențialul tehnic offshore la aproximativ 76 GW: circa 22 GW din turbine fixe și 54 GW din turbine plutitoare.
Întreaga capacitate nu poate fi însă exploatată, deoarece trebuie excluse zonele incompatibile cu navigația, apărarea, exploatările de petrol și gaze, protecția mediului sau racordarea la rețea.
România este încă sub media UE
Proiectele sunt pregătite într-un moment în care România rămâne sub media UE la energia solară și eoliană.
În 2025, energia solară a reprezentat 9,78% din producția de electricitate a României, față de 13,1% în UE. Energia eoliană a avut o pondere de aproximativ 12%, comparativ cu 17% la nivel european, potrivit datelor Ember citate de Euronews și Rador.
În același timp, cărbunele a reprezentat 15,2% din producția națională de electricitate, peste media europeană de aproximativ 9,2%.
Mai multă energie nu înseamnă automat facturi mai mici
Creșterea producției regenerabile poate reduce dependența de importuri și poate crește cantitatea de electricitate disponibilă, dar nu garantează automat facturi mai mici.
Prețurile vor depinde de costurile investițiilor, mecanismele de sprijin, contractele de vânzare, stocarea energiei și evoluția pieței europene.
O provocare majoră rămâne rețeaua electrică. România va trebui să investească în linii și stații noi pentru transportul energiei produse în Arad și în Marea Neagră. Pentru energia offshore este planificată inclusiv o nouă linie de înaltă tensiune în zona Constanța Sud, cu punerea în funcțiune estimată începând din 2031.
Proiecte cu potențial major, dar încă în pregătire
Dama Solar și viitoarele parcuri eoliene offshore pot schimba semnificativ sistemul energetic românesc, însă investițiile sunt încă în etape diferite de pregătire.
Parcul din Arad trebuie construit și conectat până în 2030, iar perimetrele offshore trebuie mai întâi concesionate, investigate și autorizate.
Miza este majoră: 1,24 GW de energie solară în Arad, până la 11,5 GW de energie eoliană offshore și un impact economic estimat la până la 27 de miliarde de euro. Pentru ca aceste cifre să devină realitate, România va trebui să dezvolte în paralel infrastructura de transport, capacitățile de stocare, finanțarea și industria necesară susținerii noilor proiecte.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
