Românii au consumat mai puțină energie electrică decât estimările Transelectrica, în ziua în care România a rămas, pentru prima dată în ultimii 23 de ani, fără producție de energie nucleară. Importurile, hidrocentralele, centralele pe gaze și cărbune, dar și instalațiile de stocare au acoperit necesarul de consum după oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă.
Consumul de energie electrică al României a fost joi, 13 august, sub nivelul maxim prognozat de specialiștii Transelectrica, în contextul în care producția de energie nucleară a ajuns la zero după oprirea controlată a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, relatează Mediafax.
Unitatea 2 a fost oprită joi dimineață, la ora 10.53, astfel că România nu a mai avut deloc producție de energie nucleară. Cele două reactoare de la Cernavodă, operate de Nuclearelectrica, au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare și asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a țării.
Situația energetică este cu atât mai dificilă cu cât România se află în stare de alertă energetică din 1 august. Primul reactor de la Cernavodă fusese oprit pe 28 iulie, iar producția hidroenergetică de la Porțile de Fier a fost afectată de debitele extrem de reduse ale Dunării. Cele două hidrocentrale contribuie, într-un an hidrologic normal, cu aproximativ 10-15% la producția națională de energie.
Consumul real, sub estimările Transelectrica
Pentru joi, Transelectrica estimase un consum maxim de 6.920 MW, cu vârful programat la ora 19.45, interval în care consumul crește de regulă pe măsură ce oamenii ajung acasă și pornesc electrocasnicele.
Potrivit datelor publicate pe platforma europeană de transparență ENTSO-E, consumul real la ora estimată pentru vârf a fost de 6.634 MW, cu 286 MW sub prognoză.
Diferența reprezintă aproximativ 40% din puterea instalată a unui reactor de la Cernavodă.
Datele ENTSO-E indică faptul că, exceptând intervalul 11.30-12.30, după oprirea Unității 2, consumul României s-a menținut sub nivelurile prognozate. Cea mai mare diferență a fost consemnată în jurul orei 14.45, când consumul a fost cu aproape 600 MW mai mic decât estimarea.
Și datele Transelectrica publicate ulterior indică un vârf de consum sub cel anticipat: 6.722 MW la ora 21.01.
Pentru comparație, în seara precedentă, consumul maxim instantaneu a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul prognozat de Dispecerul Energetic Național.
De unde vine energia după oprirea reactoarelor de la Cernavodă
În lipsa producției nucleare, România se bazează pe un mix energetic format în principal din hidroenergie, centrale pe gaze și alte hidrocarburi, cărbune, energie eoliană, instalații de stocare și importuri.
Potrivit datelor disponibile pentru 13 august 2026, ora 22:03, consumul național era de 6.316 MW, în timp ce producția internă ajungea la 4.469 MW. Diferența de 1.846 MW era acoperită prin importuri.
Ministerul Energiei a transmis joi că România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru intervalul de vârf din seara respectivă, necesarul de import era estimat la cel mult 2.300 MW, nivel care se încadra în capacitățile comerciale disponibile.
Structura producției interne la ora 22:03 era următoarea:
- Hidro: 31,97% – 1.428 MW
- Hidrocarburi: 30,67% – 1.370 MW
- Cărbune: 17,60% – 786 MW
- Eolian: 9,98% – 446 MW
- Instalații de stocare: 8,71% – 389 MW
- Biomasă: 1,32% – 59 MW
- Nuclear: 0% – 0 MW
- Foto: -0,25% – -11 MW
Total producție internă: 4.469 MW.
Hidroenergia și stocarea, rol important în echilibrarea sistemului
Hidrocentralele au avut cea mai mare contribuție la producția internă de energie, cu aproape o treime din total. Energia hidro a devenit astfel una dintre principalele resurse utilizate pentru echilibrarea sistemului, în condițiile în care România nu mai beneficiază temporar de producția nucleară.
Un rol important l-au avut și instalațiile de stocare, care la ora analizată au furnizat aproximativ 389 MW, echivalentul a 8,71% din producția internă.
Centralele pe hidrocarburi au furnizat 1.370 MW, iar centralele pe cărbune 786 MW. Producția eoliană a contribuit cu 446 MW.
În același timp, necesarul care nu a putut fi acoperit din producția internă a fost completat prin importuri, România utilizând o parte din capacitatea disponibilă de schimb transfrontalier.
România trebuie să gestioneze perioada fără energie nucleară
Oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă reprezintă o situație fără precedent pentru sistemul energetic românesc în ultimele decenii. În acest context, evoluția consumului, disponibilitatea producției interne, nivelul importurilor și condițiile hidrologice devin factori esențiali pentru menținerea echilibrului în sistem.
Pentru moment, datele de consum arată că vârfurile prognozate nu au fost atinse, ceea ce a redus presiunea asupra sistemului. În același timp, capacitatea de import disponibilă și mobilizarea producției hidro, pe gaze și cărbune, precum și utilizarea instalațiilor de stocare au permis acoperirea necesarului de energie în intervalul analizat.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
