Procurorii DNA Ploieşti vor propune Tribunalului Prahova emiterea unui nou mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, dispărut din decembrie şi dat în urmărire, în cel mai nou dosar în care fostul deputat este acuzat de patru infracţiuni de trafic de influenţă, trei infracţiuni de spălare a banilor şi de constituire de grup infracţional organizat, scrie www.news.ro. În acest nou dosar, Ghiţă este acuzat că a cerut bani unor firme IT pentru contracte ale căror beneficiari sunt Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Transelectrica, CNAS, Agenţia Naţională de Cadastru, Consiliile Judeţene Tulcea şi Braşov, dar şi Spitalul Judeţean Ploieşti. Procurorii DNA Ploieşti vor sesiza Tribunalul Prahova cu propunere de luare a măsurii arestării preventive în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, în cel mai nou dosar în care acesta este inculpat pentru fapte de corupţie alături de administratorul Asesoft International şi de directorul Teamnet International, informează DNA într-un comunicat dat publicităţii luni seară.
În acest dosar Ghiţă este cercetat pentru patru infracţiuni de trafic de influenţă, trei infracţiuni de spălare a banilor şi de constituire de grup infracţional organizat. Alături de Sebastian Ghiţă sunt inculpaţi în aceaşi cauză directorul general al SC Teamnet International SA, Bogdan Padiu, şi administratorul Asesoft International, Cristian Anastasescu, care este şi cumnatul lui Sebastian Ghiţă. Cei doi, care sunt acuzaţi de infracţiuni de complicitate la trafic de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat, au fost reţinuţi, luni seară, de către procurorii DNA, urmând a fi prezentaţi, marţi, instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.
În al cincilea dosar deschis de DNA pe numele lui Sebastian Ghiţă procurorii suspectează că fostul deputat, care până în anul 2012, când a fost ales în Parlament, a fost reprezentant al S.C. Teamnet Internaţional S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A. a pretins şi primit de la reprezentanţii celor două societăţi sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai unor instituţii şi autorităţi publice să le atribuie contracte de prestare de servicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de către Ghiţă. Este vorba, potrivit DNA, despre contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, încheiate între anii 2007 şi 2015 de către mai multe societăţi comerciale cu profil de activitate în domeniul IT şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale S.C. Teamnet International S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A. ”Pentru crearea unei aparenţe de legalitate în ceea ce priveşte acordarea acestor sume de bani pretinse, Ghiţă Sebastian Aurelian a indicat ca modalitate de transfer al sumelor de bani de care era interesat simularea unor operaţiuni comerciale prin încheierea unor contracte comerciale de către aceste societăţi în calitate de beneficiar, cu societăţi comerciale controlate de el, aparţinând grupului Asesoft / Teamnet, în calitate de furnizor. Obiectul contractelor consta în prestarea de servicii IT fictive. Lucrările inserate în facturile emise de societăţile comerciale din grupul Asesoft / Teamnet au fost executate în realitate cu propriile resurse materiale şi umane chiar de către beneficiarii lucrărilor, iar documentele justificative ataşate acestora au atestat operaţiuni care nu s-au derulat în realitate”, se arată în comunicatul dat publicităţii de DNA.
Procurorii susţin că, în baza circuitului comercial nereal astfel creat, respectivele societăţi comerciale au virat către societăţile comerciale din grupul Asesoft / Teamnet contravaloarea aşa-ziselor lucrări prestate de acestea din urmă, sumele fiind reintroduse în circuitul fiscal – economic. ”Aceşti bani reprezintă contravaloarea influenţei promise şi exercitate de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian asupra unor factori decizionali din mediul guvernamental sau instituţiile subordonate. În această modalitate, Ghiţă Sebastian Aurelian a primit, în perioada 2007 – 2014, pentru contractele atribuite societăţilor comerciale respective, sume de bani cuprinse între 3 milioane euro şi 10 milioane euro”, menţionează DNA. Astfel, procurorii susţin că în perioada 2007 – 2008, Sebastian Ghiţă a pretins de la reprezentanţii unei firme şi a primit de la aceştia, în mod indirect, suma de 4.118.388 lei, prin simularea unor relaţii comerciale între societatea respectivă şi S.C. Teamnet International S.R.L., constând în achiziţionarea fictivă de servicii IT. În schimbul acestei sume de bani, Ghiţă a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, respectiv din cadrul S.C. Transelectrica S.A., în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii, mai exact fără impedimente la efectuarea plăţilor, a şapte contracte încheiate de către societatea respectivă cu Ministrul Economiei şi Transelectrica. Valoarea totală a celor şapte contracte încheiate cu societatea respectivă a fost de 14.511.883 euro, menţionează DNA. Totodată, procurorii spun că, în perioada 2013 – 2014, Sebastian Ghiţă a pretins de la reprezentanţii aceleiaşi societăţi comerciale şi a primit de la aceştia, în mod indirect, suma de 5.957.651 lei, prin simularea unor relaţii comerciale între societatea respectivă şi două societăţi comerciale, între care şi S.C. Asesoft Technologies S.R.L., constând în achiziţionarea fictivă de servicii IT. ”În schimbul acestei sume de bani, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în vederea atribuirii contractului finanţat din fonduri publice având ca obiect implementarea sistemului informatic integrat Sistemul Naţional «Dosarul Electronic de Sănătate» (DES)”, menţionează sursa citată.
DNA susţine de asemenea că, în perioada 2007 – 2014, Sebastian Ghiţă a pretins de la reprezentanţii unei alte societăţi comerciale, şi a primit în mod indirect, suma de 22.872.321 lei, prin simularea unor relaţii comerciale între societatea respectivă şi alte patru societăţi, între care S.C. Asesoft International S.A., S.C. Teamnet International S.A., constând în achiziţionarea fictivă de servicii IT. ”În schimbul acestei sume de bani, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali şi funcţionarilor publici din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, C.N.A.S., Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Consiliului Judeţean Tulcea, Consiliului Judeţean Braşov, în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii (fără impedimente la acordarea plăţilor) a contractelor finanţate din fonduri publice încheiate cu societatea respectivă. Concret, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a promis că va interveni pe lângă membri ai guvernului şi pe lângă funcţionari publici cu funcţii decizionale, atât în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii a contractelor finanţate din fonduri publice, cât şi în vederea deblocării unor plăţi pentru contracte deja existente, încheierea unor contracte şi acte adiţionale, dar şi pentru alocarea unor fonduri băneşti pentru viitoare contracte în domeniul IT”, menţionează anchetatorii.
Publicitate
