O ușă ținută închisă mai bine de trei decenii începe să se deschidă, iar în spatele ei se află una dintre cele mai controversate perioade din istoria recentă a României.

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani ai tranziției postcomuniste, promițând o radiografie fără precedent a relațiilor externe și a momentelor tensionate care au marcat anii ’90.

Alegerile din mai 1990, mineriadele, relația cu Uniunea Sovietică sau controversata vizită a Regele Mihai I-toate apar în documente care, până acum, au fost ținute departe de ochii publicului.

Este o mutare care ar putea rescrie nu doar detalii de culise, ci chiar percepția colectivă asupra tranziției României de la regimul comunist la democrație.

Într-un climat în care suspiciunile și teoriile conspirației au prosperat pe fondul lipsei de informații, deschiderea arhivelor Ministerului de Externe promite să aducă claritate, dar și posibile controverse.

Pentru prima dată, publicul ar putea avea acces direct la mecanismele prin care România și-a negociat poziția între Est și Vest, într-un moment în care echilibrul geopolitic era în plină redefinire.

Cu 5.376 de dosare întinse pe aproximativ 100 de metri liniari de arhivă, vorbim despre cea mai amplă declasificare de acest tip din perioada post-1989.
Întrebarea nu mai este dacă vor apărea revelații, ci cât de incomode vor fi acestea pentru memoria oficială și pentru actorii politici ai vremii.

Ce a postat ministrul Oana Țoiu pe pagina personală de Facebook

Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziție din arhivele MAE. Alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS – toate acestea ies din sertarele in care au stat peste 30 de ani și vor fi publice.

Câte întrebări au rămas fără răspuns despre mineriade, anii ’90, relația României cu Vestul și cu URSS-ul acelor vremuri?

Cum a arătat tranziția noastră grea de la comunism spre dialogul cu puterile lumii ?

Facem lumină în dreptul nostru. Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea.

Transparența nu mai este doar despre trecut, ci despre lecții învățate și despre baza de memorie colectivă pe care putem construi viitorul.

Documentele despre cum s-a reașezat politica externă a României după 1989 aparțin istoriei, cercetătorilor, societății. Nu sertarelor din subsol.

Vorbim despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupând aproximativ 100 de metri liniari de raft. Este cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989 și acoperă o perioadă de inflexiune în istoria noastră recentă.

Câteva titluri de dosare:

🔹 „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″

🔹 „Reunificarea Germaniei (1990)”

🔹 „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”

🔹 „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”

Aceste documente nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu. Au fost ținute, totuși, departe de public ca secrete de serviciu. Schimbăm asta an cu an și vom continua procesul, inclusiv cu pași viitori de digitalizare și publicare.

O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază.

Proiectul de Hotărâre de Guvern este de astăzi în transparență decizională pe site-ul MAE.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007