Meteorolog Adrian Suciu: În zona noastră, sezonul rece se va încheia în jurul datei de 15 martie

Valorile termice ale iernii 2015-2016 ar putea să egaleze sau chiar să bată recordul pe care îl deţine sezonul 1993-1994, considerat cel mai cald din Sibiu. Ce a favorizat încălzirea din acest an, când se va încheia sezonul rece din punct de vedere meteorologic, care sunt pericolele pe care le aduce încălzirea globală, precum și fenomenele meteorologice la care să ne așteptăm pe viitor în zona noastră, ne spune meteorolog Adrian Suciu, șef Serviciul Regional de Prognoză a Vremii.
Ce ne rezerva vremea in urmatoarea perioada?
În următoarea perioadă vremea va fi schimbătoare și apropiată termic de normalul acestei perioade a anului, cu temperaturi minime negative, normale acestei perioade și cu temperaturi maxime care vor ajunge până la valori de aproximativ 20 gr.C la mijlocul lunii. Vor fi și episoade cu precipitații, slabe cantitativ, mixte, predominant sub formă de ploaie în zonele joase (nu sunt excluse nici precipitațiile sub formă de ninsoare). În zona de munte precipitațiile vor fi mixte, predominant ninsori.
Calendaristic, peste 2 saptamani vine primăvara. Practic, cand se va incheia sezonul rece?
Calendaristic, primăvara începe la data de 1 martie; astronomic, in jurul datei de 21 martie (echinocțiul de primăvară). Din estimările centrului European pentru prognoza de medie durată (ECMWF) din Anglia, lunile februarie și martie din acest an vor fi apropiate de normalul perioadei, atât sub aspectul temperaturilor aerului, cât și al cantităților de precipitații. În zona noastră, aproximăm că sezonul rece se va încheia în jurul datei de 15 martie ( aceste estimări au un procent de realizare de aproximativ 60%).
Din estimările pe care le aveti, iarna 2015-2016 este posibil să bată recordul pe care îl detine sezonul 1993-1994, considerat cel mai cald din Sibiu, cu o maximă absolută în luna februarie de 19,2 grade Celsius?
Din estimările noastre, luna februarie ar trebui să fie mai calda decât în mod normal, temperaturile maxime putând ajunge și depăși ușor valoarea de 19 gr.C,valoare care se va apropia sau egala recordul de temperatură a lunii februarie care a fost de 19,2 gr.C înregistrat la data de 28. 02.1994.
Ce a favorizat încălzirea din acest an?
Încălzirea din acest an a fost favorizată de mai mulţi factori, printre care amintim: faptul că am intrat în sezonul de iarnă mai târziu decât era firesc, iar temperatrurile au fost mai ridicate o perioada mai lungă de timp. Practic, am avut o toamna prelungită mai mult decât în mod normal şi asta în detrimentul iernii; temperatura apei oceanelor şi marilor a fost ridicată pentru o perioada mai mare de timp, fapt ce a favorizat menţinerea temperaturilor ridicate şi deasupra uscatului; slaba activitate a anticiclonului est-european, cel care atunci când pătrunde în zona ţării noastre aduce o vreme geroasă, cu temperaturi care coboară frecvent sub -15…-20 gr.C.; intensificarea activităţii fenomenului el-nino cu impact devastator asupra evoluţiei vremii la nivelul întregului glob terestru şi implicit a continentului Europa.
Stratul maxim de zăpadă depus la Sibiu, de 60 cm, a fost înregistrat în iarna 1979-1980, în acel an în Păltiniş stratul fiind de 128 cm. De obicei, cât este media stratului de zăpadă în Sibiu şi ce înseamnă pentru mediu un an fără prea multă zăpadă?
Grosimea medie multianuală a stratului de zăpadă pentru luna ianuarie este de: 5 cm la Sibiu şi Dumbrăveni; 29 cm la Păltiniş şi 112 cm la Bâlea Lac. În luna ianuarie 2016, stratul de zăpadă a avut următoarele grosimi: 4 cm la Sibiu (grosimea maximă= 13 cm); 1 cm la Dumbrăveni (grosimea maximă= 5 cm); 18 cm la Păltiniş (grosimea maximă =39 cm); 97 cm la Bâlea Lac (grosimea maximă = 150 cm).
Care au fost cele mai scăzute temperaturi înregistrate la Sibiu?
În tabelul de mai jos sunt înscrise valorile temperaturilor minime ale aerului înregistrate în luna anuarie 2016 şi cele înregistrate în intervalul 1-9 februarie 2016 şi multianuală pentru acelaşi interval de zile din intervalul anilor 1961-2015

Temperatura minimă a aerului înregistrată la Sibiu a fost de -31,8 gr.C în data de 23 ianuarie 1963.
Ce fenomene periculoase s-au înregistrat la nivelul zonei noastre în ultimii ani?
Fenomenele meteorologice periculoase sunt considerate acele fenomene care prin intensitate şi mod de evoluţie pun în pericol viaţa oamenilor şi determină producerea de pagube materiale. Fiecare anotimp este caracterizat de anumite fenomene meteorologice care pot deveni periculoase pentru om şi activităţile pe care le întreprinde. Putem afirma că pe cuprinsul județului Sibiu nu s-au semnalat fenomene meteorologice deosebite care să se abată de la specificul anotimpului în care se produc Bineînţeles, în perioada caldă a anului s-au semnalat averse care au avut şi caracter torenţial, de intensitate ridicată (cantitate mare de apă în timp scurt), căderi de grindină, intensificări ale vântului care pot căpăta şi aspect de vijelie etc. În zona munţilor Făgăraş, iarna, se produc frecvente avalanşe de zăpadă, dar din fericire nu s-au soldat victime umane şi asta datorită atenţionărilor salvamontiştilor şi a buletinelor nivometeorologice elaborate de meteorologii Serviciului Regional de Prognoză a Vremii Sibiu. Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud este singurul din cele 7 centre meteorologice existente la nivel naţional care elaborează buletine nivometeorologice, valabile pentru părţii amenajate din zona munţilor Făgăraş şi Bucegi.
Care consideraţi că sunt pericolele încălzirii globale şi în cât timp vor fi resimţite în ţara noastră?
Încălzirea globală este deosebit de periculoasă pentru întrega omenire, deci efectele vor fi resimţite şi în România. Printre consecinţele acesteia se numără intensificarea fenomenelor meteorologice extreme şi modul violent de manifestare a acestora. De asemenean, creşterea temperaturii aerului şi a solului determină apariţia fenomenului de secetă pe o perioada mai lungă de timp cu efecte distructive asupra vieţii oamenilor şi a animalelor. Seceta ar putea contribui la scăderea productivităţii în segmentul agriculturii, lucru care ar putea afecta, de asemenea, industria produselor lactate. Solul afectat de secetă riscă să devină impracticabil din cauza scăderii fertilităţii. De asemenea, creşterea temperaturilor determină apariţia necesităţii irigării pământului cu o frecvenţă mai mare, lucru care creşte şi costurile de producţie şi naşte şi conflicte cu privire la resursele de apă. Posibilitatea micşorării sau chiar dispariţiei sezonului rece poate conduce la creşterea alarmantă a insectelor şi plantelor dăunătoare culturilor agricole care se pot reproduce astfel mai des şi pot trăi mai mult. Consecinţele negative în acest sens rezultă şi din cauza precipitaţiilor abundente, prin favorizarea apariţiei inundaţiilor. Încălzirea globală va avea un impact major şi asupra vieţii diverselor specii de animale. Aceste fenomene au apărut şi în ţara noastră: tornada de la Făcăieni, jud. Ialomiţa; tromba marina de la Costineşti etc, perioadele lungi fără precipitaţii sau cu precipitaţii puţine, sau din contră, averse torenţiale cu efecte devastatoare, secetă etc.
La nivelul tării noastre, tendinta este să dispară cele 4 anotimpuri, alternanta între vremea rece si cea caldă instalându-se brusc. Se va mentine si pe viitor acest aspect?
Da, cred că în viitorul nu prea îndepărtat, anotimpurile așazise de tranziție (primăvara și toamna) se vor diminua ca perioadă sau vor dispărea, efectele distructive ale activităților umane accentuând efectul încălzirii globale cu consecințe nefaste asupra mediului.
De aceea este imperios necesară educarea tinerilor, a populației în general, în spiritul unei bune coabitări în armonie cu natura; conștientizarea respectului pe care omul trebuie să-l acorde naturii și mediului înconjurător, pâna nu e prea târziu, căci un rău produs este greu, dacă nu chiar imposibil de remediat (în medicină este o vorbă: este mai ușor să previi decât să tratezi boala); reducerea sau încetarea activităților care distrug mediul înconjurător etc.
La ce să ne aşteptăm pe viitor din punct de vedere meteorologic în zona centrală a ţării?
Și în viitor vremea în Transilvania se va corela cu vremea ce se va manifestă la nivelul întregului teritoriu, bineînţeles cu unele abateri regionale specifice, determinate de poziţia geografică şi fragmentarea reliefului în depresiunea Transilvană.