Proiectul pentru creșterea nivelului Dunării în zona brațului Bala, cu impact direct asupra condițiilor de navigație și alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă, are avizele și acordurile necesare, însă lucrările nu au început. Investiția, aflată în discuție de peste 17 ani, a fost readusă în atenția autorităților după oprirea reactoarelor de la Cernavodă pe fondul debitului extrem de scăzut al Dunării.
Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJ) a prezentat, într-un răspuns pentru Mediafax, cronologia proiectului și motivele pentru care investiția nu a fost încă implementată.
Proiectul a fost inclus inițial într-un contract semnat în 2009, însă soluția tehnică pentru brațul Bala a fost ulterior regândită după intervențiile organizațiilor de mediu și în urma consultărilor cu reprezentanții Comisiei Europene.
Proiectul a revenit în prim-plan pe 31 iulie, când premierul interimar Ilie Bolojan a cerut ministrului Transporturilor, Radu Miruță, să îl scoată „de la sertar” și să îl trateze ca prioritate.
Contextul a devenit și mai important după problemele de la Cernavodă. Prima unitate a fost oprită pe fondul debitului redus al Dunării, iar centrala a fost oprită integral pe 13 august. În condiții normale, cele două reactoare de la Cernavodă, cu o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare, asigură circa o cincime din producția de energie electrică a României.
Pe 14 august a fost constituit un comitet interministerial care să verifice și să actualizeze proiectul Bala. O nouă ședință este programată miercuri, 19 august, după centralizarea datelor hidrologice, batimetrice și hidromorfologice actualizate.
Ce prevede proiectul Bala
Potrivit datelor oficiale, proiectul „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre” beneficiază de finanțare prevăzută prin Programul Transport 2021-2027 și de la bugetul de stat.
Prin HG nr. 1.079/2024 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai investiției, declarată de utilitate publică și de interes național.
Printre beneficiile indirecte prevăzute în documentație se află asigurarea debitului minim necesar pentru răcirea a patru reactoare la CNE Cernavodă, cu un grad de asigurare de peste 97%.
Valoarea totală a investiției este de 1,02 miliarde de lei, inclusiv TVA. Durata estimată este de 60 de luni: 12 luni pentru proiectare și 48 de luni pentru execuție. Garanția lucrărilor este de 36 de luni.
Cum a început proiectul Bala
În 28 aprilie 2009 a fost semnat contractul pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila, prin redistribuirea debitelor între brațul Bala-Borcea și brațul principal al Dunării.
Lucrările prevăzute pentru cele trei puncte critice au fost finalizate și recepționate:
- Bala: 27 aprilie 2016;
- Epurașu: 26 noiembrie 2015;
- Ostrovul Lupu: 4 august 2014.
În zona Bala, proiectul inițial prevedea realizarea unui prag de fund la cota 4,21 m MNC. Potrivit AFDJ, în urma intervenției organizațiilor neguvernamentale de mediu, acesta a fost executat la o cotă mult mai redusă.
Ulterior, în acord cu reprezentanții Comisiei Europene și Ministerul Transporturilor, s-a decis elaborarea unui nou studiu de fezabilitate pentru identificarea unor soluții alternative care să crească nivelul Dunării în zona bifurcației cu până la 1,20 metri.
Nouă soluții analizate
Pentru noul studiu de fezabilitate au fost analizate nouă soluții tehnice, evaluate printr-o analiză SWOT și apoi printr-o analiză multicriterială bazată pe 25 de criterii.
Zece criterii au vizat navigația, zece mediul, iar cinci au fost criterii combinate.
Cele mai bine clasate două variante au fost ulterior testate prin modelări matematice 2D și 3D, inclusiv pentru estimarea efectelor hidrodinamice și morfologice pe termen lung.
Soluția recomandată a fost „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala…”, care, potrivit AFDJ:
- poate crește nivelul apei pe Dunărea Veche cu până la 1,20 metri;
- poate redistribui semnificativ debitele către Dunărea Veche la debite mici ale fluviului;
- poate crește cu până la 168% debitul pe Dunărea Veche, în condițiile analizate;
- poate contribui la stabilizarea bifurcației pe termen lung;
- urmărește reducerea efectului stâncii Pârjoaia asupra distribuției debitelor.
De ce este blocat proiectul Bala
Deși proiectul are principalele avize și acorduri necesare, inclusiv acordul de mediu, avizele Apele Române, ANANP și Garda Forestieră, precum și aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin HG nr. 1.079/2024, lucrările nu au fost atribuite.
AFDJ precizează că cererea de finanțare pentru Programul Transport 2021-2027 a fost depusă la 31 ianuarie 2024 și se află în etapa de evaluare.
Au fost organizate și două proceduri pentru contractul de proiectare și execuție.
Prima, lansată în 2024, nu a primit nicio ofertă. La a doua procedură, ofertele au fost deschise în 10 martie 2025 și a fost depusă o singură ofertă. Licitația s-a încheiat însă fără adjudecare la 17 iulie 2025, din cauza lipsei sursei de finanțare.
Potrivit AFDJ, după aprobarea finanțării va fi organizată o nouă licitație pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție.
Astfel, deși proiectul Bala are documentația tehnică aprobată, avizele necesare și statut de investiție de interes național, blocajul principal rămâne finanțarea și atribuirea contractului de execuție.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
